Faceți căutări pe acest blog

Gatim cu:

- Aperitive (55) - Băuturi (2) - Budinci (4) - Conserve (33) - Dulciuri (67) - Fripturi (13) - Garnituri (2) - Gustări (18) - Mâncăruri (67) - Patiserie (29) - Pește (14) - Salate (22) - Sfaturi (12) - Sosuri (1) - Supe/ciorbe (18) -Diverse... (21) * (10) * - Retete retro (9) * Retete de post (3) Afine (4) Ananas (2) ardei (13) Banane (2) Biscuiţi (1) Branza (38) Brocoli (2) Cacao (10) Cafea (3) Caise (9) Capsune (9) Carne de oaie/miel (1) Carne de pasare (50) Carne de porc/vita (42) Carne tocata (24) Cartofi (24) Castraveti (3) Catina (2) Ceai (1) Ceapa (3) Cimbru (1) Ciocolata (6) Cirese (3) Ciuperci (40) Coacaze (2) Coacăze (1) Condimente (2) Conopida (5) Creier (5) De post (2) Dovlecei (8) Dulciuri (50) Faina (14) Fainoase (2) Fasole (8) Fasole pastai (5) Făină (1) Ficat (8) Foitaj/aluat (9) Fragi (3) Frișcă (1) Fructe de padure (7) Fructe diverse (19) Gem (1) Gem/marmelada (10) Gogoșari (11) Grâu (1) Griș (2) Gutui (3) Hrean (1) Iaurt (4) Lamai (8) Lapte (10) Legume diverse (16) Limbă (2) Linte (2) Lobodă (1) Mac (1) Malai (3) Mazăre (6) Mere (13) Mezeluri (12) Morcovi (8) Năut (1) Nucă de cocos (2) Nuci (9) Opinii (3) Orez (15) Ornare (1) Oua (59) Paine (8) Paine/patiserie (2) Paste fainoase (2) Pepene (2) Pere (2) Pesmet (2) Peste (31) Piersici (8) Portocale (4) Porumb (3) Praz (1) Prune (6) Rahat (1) Rosii (13) Secară (1) Sfecla (3) Smantana (25) Soc (1) Soia (1) Spanac (4) Surimi (4) Ștevie (1) Telina (7) Unt (12) Untura (7) Usturoi (2) Varza (15) Vin (7) Vinete (6) Visine (7) Zaharoase (5) Zmeura (4)

3 iul. 2011

Gulaș de vițel cu găluște din pâine

Este o rețetă pe care mama mea a învățat-o în Elveția.

Se face cu: 700 g mușchi de mânzat, 2 cepe mari, ulei, boia de ardei, condiment pentru gulaș (am avut elvețian, dar este bun și de la Fuks), un cătel de usturoi sau mai multi, după gust. 

Se taie carnea de vițel în cubulețe. Ceapa se taie mărunt și se călește în ulei, la foc mic, să nu se ardă. 
Apoi adăugăm și carnea, piper după gust și două-trei linguri de boia dulce și un pic de boia iute, punem și un plic de condiment pentru gulaș, usturoiul felii, apoi puțină apă. La nevoie, se completează cu câte puțină apă caldă. Nu se pune sos de roșii.

Sosul format trebuie să fie mult și consistent, mai putem pune pastă de ardei, pastă pentru gulaș. 

Pentru găluște avem nevoie:

3-400 g pîine neagră,  un pahar mare cu lapte, 3 ouă, pătrunjel, o lingură cu făină, sare, piper.

O pâine neagră sau semi, de vatră, va fi lăsată de pe o zi pe alta să se usuce puțin. Tăiem pâine în cuburi (cam o farfurie cu vârf) și o punem într-un castron; peste pâine turnăm un pahar de lapte rece și o lăsăm să îl absoarbă. Stoarcem pâinea, o zdrobim cu furculița, dar nu de tot, punem sare, pătrunjel tocat, adăugăm ouăle bătute și făina. Amestecăm să obținem o pastă consistentă. La nevoie, mai putem adăuga puțin pesmet. Unii mai adaugă ceapă și usturoi călit, dar noi așa le-am preferat, mai light, și așa ni s-au servit prima dată. 

Cu mâinile ude, formăm găluște rotunde pe care le fierbem în apă clocotită, circa 15 minute. 

Se strecoară, se răcoresc numai puțin, căci trebuie servite imediat. Le punem in farfurii, alături de carnea din gulaș, turnăm sos și păpăm repede.

Sunt absolut exclente. 

Gulașul se poate face și cu ciuperci în loc de carne.

1 iul. 2011

Indiene cu căpșune

Le-am făcut mai demult, dar de-abia acum pot pune rețeta. Am avut câteva zile de coșmar, vă voi spune câte ceva în curând, pentru că sunt de tras învățăminte. 

Până atunci, revin la rețetă: 

Pentru aluat: 

7 ouă
200 gr zahăar pudră
50 ml ulei
350 gr făină 

1 praf de copt

Se face un aluat ca de chec, cu albuș bătut cu zahăr, apoi cu celelalte ingrediente. Aluatul se așează cu lingura în grămăjoare pe hârtie de copt. Se coc 10 minute în cuptorul fierbinte.

După ce s-au copt, le stropim cu sirop din apă și zahăr.

Jumătate din rondele le glasăm cu ciocolată topită și amestecată, pe foc, cu puțină smântână sau cu șerbet de cacao.

Pe fiecare rondea punem frișcă bătută, căpșune, și acoperim cu un capac glasat.

Sunt mai bune a doua zi.

24 iun. 2011

Chiftele marinate în sos de roșii și capere

Da, facem mai întâi chiftelele. Fiecare, cum vrea și cum îi place, nu mă bag. Eu le aveam făcute de ieri. 

Așa că am trecut direct la sos:

se călește ușor o ceapă tocată, se toarnă o cană cu apă clocotită și se fierbe pînă e moale. Apa va mai scădea. Adăugăm o cană cu sos de roșii, mai lăsăm să dea cîteva clocotite și strecurăm compoziția.

În acest sos mai adăugăm o linguriță de făină desfăcută cu o ceașcă de apă rece, eventual mai punem sos de roșii sau bulion, apoi potrivim gustul cu sare, piper, zahăr și o linguriță cu oțet. Sosul va fi mai subțirel, ca să poată fierbe și chiftelele în el.

Adăugăm chiftelele și le lăsăm să fiarbă în sos, câteva minute. Punem și o bucată de foaie de dafin. 

Presărăm caperele și servim cu ce ne place.  

Cu piure de cartofi, merg de minune. 

13 iun. 2011

Banane în sos caramel cu ciocolată albă

Mie nu îmi place gustul bananelor gătite în vreun fel, dar tot am văzut cîteva rețeta asemnătoare la Cireașa de pe tort și mi-am propus să fac o încercare. Mai ales că bananele sunt numai trecute prin sos.
Combinația de gusturi - banană, caramel și -adaosul meu - ciocolată albă - este foarte reușită.Am pus ciocolată ca să nu fie doar zahărul ars.
Mai adaug că este un dulce rapid, care satisface orice poftă ivită în unele după amieze (cum mai pățesc câteodată).
De fapt,  în urma unei astfel de ”crize ” , provocată de oboseală, plictiseală sau altceva, că nu mai țin minte, am făcut acest desert. Are efect imediat!

Cum am procedat:

- am tăiat 2 banane felii / fiecare își stabilește cantitățile din ochi.

- am pus o tigaie cu fundul gros la încins, am pus cîteva linguri de zahăr și am dat focul spre mic. Important este ca zahărul să se topească, să devină maro-roșcat, dar să nu fumege.

Cu lingura de lem, se amestecă unde se fac bulbuci și așteptăm pînă devine lichid. Dăm tigaia deoparte și punem tabletele de ciocolată albă, păstrând cîteva întregi, pentru final. Eu am avut o ciocolată Schogetten de 100 g. Omogenizăm repede. 


În acest sos am pus feliile de banană și le-am mai ținut un pic pe foc. Cred că trebuia să nu le mai gătesc, ci pur și simplu să le las în sos, să se pătrundă. Puțin, au căpătat gust de banană prăjită, care nu prea îmi place.


Ce să mai stăm pe gînduri? Punem compoziția în castronașe și înfingem bucățele de ciocolată păstrate, ca să se topească pe jumătate.
Se mănâncă fără a mai sta pe gânduri.
Nu sunt necesare alte arome.

12 iun. 2011

Ficat de curcan pane

Ficatul de curcan este este foarte potrivit pentru a fi gătit pane, fiind la fel de fraged și având același gust ca ficatul de pui, dar are și avantajul că este mult mai mare.
După ce spălăm ficatul, il vom curăța de vine și pielițe, îl tăiem bucăți potrivite, lobii fiind prea mari pentru a fi prăjiți întregi, și il uscăm.
Presărăm piper, dar nu punem sare, ca să nu se întărească. 

Ne pregătim să avem lîngă aragaz o farfurie întinsă cu făină de grâu și una cu 2 ouă bătute. De asemenea, punem și o tigaie la  încins, cu ulei de floarea soarelui.
Trecem ficatul prin făină, prin ou, iar prin făină și ou și apoi îi dăm drumul în uleiul înins. Îl prăjim pe ambele părți.

Când e gata, scoatem ficatul pe hârtie absorbantă, apoi îl presărm cu sare fină și praf de usturoi.

Este mai bun cald, dar merge și rece.

Salată cu varză și morcovi

Este salata mea preferată, foarte bună la orice grătar, friptură sau alte preparate - cartofi, ouă. 

Baza o constituie bineînțeles, varza, apoi morcovul și mărul.
La acestea mai adăugăm și alte elemente, după gust și în funcție de ce avem.
Ingredientele trebuie să fie de bună caliate, proaspete. Trecem prin răzătoare varza, mărul și morcovii, le amestecăm, le presărăm cu sare și le frecăm cu mâna, pentru a deveni moi. Le lăsăm deoparte vreo 10 minute.


Adăugăm ulterior oțet de mere, diluat cu apă, și ulei.
Eu am mai pus castraveți și piper. Amestecăm totul și o dăm la rece vreo 30 de minute, să se macereze un pic. 

 Se mai poate face cu roșii, ardei, rădăcinoase, mărar, alte verdețuri, chimen, susan, muștar, iaurt etc.
Salata de varză servită, de regulă, în restaurante, e oribilă, aproape că nu o poți mînca. Este la modă să aducă la masă varza atunci tăiată, scorțoasă, într-un vas mic în care nu o poți amesteca, iar clientul trebuie să presare sare și piper si să pună ulei, ceea ce e aproape imposibil. Și după ce face toate acestea, oricum nu o poate omogeniza ca să ajungă măcar sarea peste tot, iar varza rămâne foarte tare. Nu înțeleg....... Așa că ia cu furculița câte o fișie de varză crudă, ațoasă, tare - că nici nu o aleg ca lumea, mai fină - și ronțăie, dacă poți. Lângă un grătar, îți rămân toate în gât.

Mi-aduc aminte că am cerut o dată și garnitură de cartofi natur, pe care i-a adus fierți fără nici un piculeț de sare, ca să punem noi deasupra. Gustul era oribil, lîngă salata de care v-am spus. Cum se poate servi în halul ăsta la un restaurant cu pretenții? Doar nu cerusem de regim.  
Așa că mai bine mâncăm acasă.

9 iun. 2011

Sarmale de primăvară cu ștevie

Sunt nelipsite primăvara.
Avem nevoie, se-nțelege, de ștevie, apoi facem umplutura de sarmale cu ce ne place. Eu am pus 1 kg carne de porc tocată, 2 cepe (ca să aibă gust de primăvară, vom pune și o legătură de ceapă verde), ulei, 100 g de orez, pastă de tomate, 1 ou, o lingură de făină, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, sare, piper, boia de ardei. Se face umplutra, amestecând toate acestea. Cine vrea, va căli ceapa și orezul, eu le prefer crude, că e mai dietetic.

Foile de ștevie trebuie curățate de nervura groasă din mijloc, dar tăind-o în lungul ei, pentru a mai lăsa o parte subțire pe frunză, altfel se desprind de tot și va fi greu la rulat sarmalele.
 Se opăresc frunzele foarte puțin în apă cu sare și borș, doar 3 secunde. Altfel, veți păți ca mine: când am făcut prima dată sarmale cu ștevie, le-am opărit vreo câteva minute, cum făceam la varză și la vița de vie; s-au înmuiat complet și nu nici vorbă să mai pot face sarmale cu ele.
Se fierb molcolm, la foc mic, pentru că frunzele de ștevie sunt fragile. Se adaugă în apa în care fierb, mai spre final, un pic de borș proaspăt sau suc de roșii.
Merg bine cu mămăliguță și smântână.
Da, rețeta nu e de sezon, că suntem în plină vară. Se-nțelege că le-am făcut mai demult, iar acuma ..........stau și poftesc..............

La cafea (sau mic dejun) - bleu și galben














Da.....Și cum ”nu aveam ce face”, am desenat acest mic tablou Feng shui, zic eu. În colț scrie ”Sufletul pereche”.
Ca două păsărele, că tot era primăvară când am avut eu astfel de preocupări artistice.

Chiftele de porc cu morcovi


Sunt teribil de gustoase.

Se fac cu circa 1 kg de pulpă de porc, 2 morcovi rași, o ceapă mare, 2 cartofi rași prin răzătoarea mică și ștorși, 2 ouă, 3-4 căței mari de usturoi, pătrunjel și mărar, sare, piper, 2 linguri de făină de grîu. 

Carnea se trece de 2 ori prin mașină, împreună cu ceapa ușor călită, se amestecă cu legumele rase, cu ouăle, condimentele și făina. Se pun și 2 linguri cu apă (minerală). 

Din această compoziție pufoasă modelăm sfere, cu făină. 
Le prăjim într-o tigaie nu prea largă, adică cu diametrul mai mic, pentru ca uleiul să ajungă la nivelul chiftelelor.  Fiind groase, nu se coc prea repede, dar dacă punem ulei mai mult, acesta le cuprinde din toate părțile și ies foarte bune. Uleiul trebuie bine încins, dar după ce punem chiftelele, lăsăm la foc mai mare cîteva minute, apoi le dăm la foc potrivit. Le rumenim ușor pe ambele părți.

Le scoatem pe șervețele de hîrtie. 
Morcovul le dă un ușor iz dulceag. 
Făcute în acest mod, chiftelele sunt mai gustoase și mai aspectuoase decît pârjoalele plate, deși recunosc că și după acelea mă dau în vînt. Am și eu slăbiciunile mele.

3 iun. 2011

Prăjitură cu mere (cu foi)


Este, cred, cea mai veche rețetă de prăjitură pe care o știu. Și din când în când, simt nevoia s-o fac, parcă îmi lipsește.

Este acrișoară și molcuță și place mult copiilor.

Foile se fac cu:

3 ouă bătute cu 12 linguri de zahăr, apoi se adaugă treptat lapte (12 linguri) și ulei (12 linguri). Mai punem sare, o linguriță de amoniac, puțin oțet și făină cât cuprinde.

Se fac foile, dar.............
Din greșeală, am descoperit un secret:

fiind târziu, am lăsat aluatul până adoua zi. Am pus un pic mai puțină făină în aluat (mă gândeam să nu se întărească), l-am presărat cu făină, l-am pus într-un vas acoperit și l-am lăsat în cămară. A doua zi , foile s-au lucrat mai ușor ca de obicei. S-a întins aluatul ușor, foile au ieșit mai drepte, mai frumoase și mai pufoase. 

Impărțim aluatul în 3 sau în 4, depinde cât de mare este tava. Punem foile pe hîrtie de copt (așa le manevrăm foarte ușor)  și le coacenm în cuptorul încins, pînă devin ușor gălbui spre bej. Să nu fie arse.
Umplutura:

 trecem prin răzătoare mere curățate de coajă - cam 1,5 - 2 kg. Sunt de preferat mere dulci-acrișoare, nu fade. Le amestecăm cu zahăr, după gust, depinde cât de acre sunt merele. Totuși, nu puneți prea mult zahăr, căci și foile conțin zahăr. Punem merele într-un ceaun, adăugăm puțin unt sau ulei și le călim pînă se fac aproape ca o marmeladă, învârtind des în oală.
În mere mai punem esență de rom și puțină scorțișoară.
După ce am copt foile, le umplem cu merele călite. Deasupra punem o tavă sau un tocător și o oală mai grea. Prăjitura iese mai bună cu umplutură mai multă, să fie groasă de un deget (mic). 
Eu am avut de această dată un pic mai puține mere, dar nu le-am pus în strat mai subțire. Am pus cât trebuia și, într-un colț unde nu mi-a ajuns, am completat cu gem de caise. 
Se taie a doua zi.și se pudrează. 
Sunt mai bune reci, de la frigider. 


Subscrie via email

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner

Număr de abonați:

 

Home-Cooking Blogroll Center

Sponsori