Colac mare și porumbei

Au fost făcuți pentru o pomenire, de către mama mea. Preotul a remarcat că demult nu au mai venit oamenii la biserică cu colaci făcuți în casă.
Rețeta de pâine este cea de  paine-de-casa-la-tava.

Borș de lobodă cu găluște de brânză

Este una dintre cele mai bune ciorbe și n-am mâncat altundeva mai bună. Am facut-o mai demult, fiind o rețetă de primăvară.

Călim ușor în ulei ceapă verde tăiată mărunt - o cantitate dublă decât obișnuim atunci când folosim ceapă uscată. Fiecare se orientează după cum obișnuiește să facă ciorbele și după cantitatea pecare vrea s-o gătească. 

După ce călim ceapa puțin, adăugăm și 1-2 morcovi rași și călim ușor, fără a se rumeni, și apoi turnăm 2 căni  cu apă și lăsăm sa fiarbă.

Am avut și câteva ciuperci proaspete care au fost foarte nimerite pentru această rețetă, dar se poate face și fără.

Spălăm loboda, o tocăm și o frecăm cu sare. O lăsăm deoparte 5 minute, apoi o clătim, o stoarcem și o adăugăm în ciorbă. 

Repede, cât fierbe loboda, facem găluștele.

Amestecăm circa 500 g de brânză de vaci ( sau urdă sau de-amândouă) cu 2 ouă, 3 linguri de griș si câteva de făină - să iasă ca o compoziție ca de papanași. Punem sare, ceapă verde și mărar tocat.

Atenție, să nu fie tare. Eu am pus și puțin caș ras. 

Formăm găluștele cu mâna udă și le dăm drumul în oală - dar să nu fie în clocote, că s-ar putea desface găluștele. Eventual, adăugăm în ciorbă puțină apă. 

Sunt gata repede, când se ridică la suprafața ciorbei. Adaugăm în ciorbă pătrunjel tocat, leuștean și mărar, o cană de borș proaspăt și una de iaurt și mai lăsăm sa fiarbă puțin. 
La final, turnăm în oală o cană cu smântănă amestecată cu puțină făină (ca să nu se brânzească), și din nou mai punem mărar și leuștean tocat și stingem focul.
Miroase demențial!

Și e bunăăăăăăăăă......rău.

Dar trebuie să aștept viitoarea primăvară ca s-o fac din nou.

Recunosc că am multe poze ale unor rețete mai vechi, pe care nu am avut timp să le postez. Dar mai bine mai târziu decât niciodată.

Pilaf de găină

Am avut carne mai tare de găină - nu era bătrână, dar găina nu e fragedă ca puiul. De aceea, am fiert-o și am pus-o și  la cuptor.

Carnea se ține mai întâi la macerat, la rece, cu ulei și condimente, câteva ore, pentru a fi fragedă..

Fierbem carnea înăbușit, în puțină apă, impreună cu puțin zarzavat de supă și ceapă. Punem și sare.

După ce a fiert pe jumătate, o scoatem într-o strecurătoare. Strecurăm și supa și adăugăm orezul și boabe întregi de piper. Potrivim să fie cantitatea de lichid de două ori cât orezul și lăsăm să fiarbă la foc mic, până când  scade zeama. Amestecăm în orez pătrunjel verde proaspăt și îl lăsăm să stea deoparte cu capac, să se umfle în continuare - până când e gata și carnea.

Ce facem cu carnea?

O ungem cu ulei, sare, piper, boia, cimbru, o crestăm ca să punem în ea și câțiva căței de usturoi și o dăm la cuptor până se rumenește.

Test de tinerețe

Deși am doar vreo 20 de ani  (pe un picior), mă întreb dacă m-am maturizat (cât ar fi trebuit............?.).
Testul zice că:
You Act Like You Are 26 Years Old

You are a twenty-something at heart. You feel like an adult, and you're optimistic about life.
You feel excited about what's to come... love, work, and new experiences.
You're still figuring out your place in the world and how you want your life to shape up.
The world is full of possibilities, and you can't wait to explore many of them.
Vedeți și voi, aici: http://www.blogthings.com/whatagequiz/

Întâmplare din bucătărie: beigli sau cozonac, ce va place mai mult?

Fiind moldoveancă, recunosc că eu știu să fac cozonaci, dar n-am făcut niciodată beigli .
Când m-am decis să încerc și această rețetă, m-am documentat pe net și am aflat că aluatul pentru beigli nu se lasă la dospit, căci altfel iese ca un cozonac. Totuși, pe unele site-uri am văzut ca se obișnuiește să se lase aluatul destul de mult la crescut.
Dorind să-mi iasă beigli, am pornit la treabă; nu mai știu exact ce rețetă de aluat am făcut, dar l-am lucrat mai puțin decât cozonacul și,.cum spuneam, nu l-am lăsat la crescut prea mult.
Aluatul a fost foarte reușit, dar să vedeți ce mi s-a întâmplat.
Am format două rulade - una cu mac și una cu nucă, le-am uns cu ou și le-am dat la cuptor.
Ce am obținut:

Poate că nu arată prea rău în poză, dar vă spun eu că nu a fost bun; aluatul era greu/ când luam o bucată în mână, aveam senzația de greu..........................

La tura a doua, am schimbat foaia. Am framântat frumos aluatul care-mi mai rămăsese, l-am lăsat la crescut vreo 35 de minute în lighean și vreo 15 minute în tavă, și aluatul meu cel groi s-a transformat într-un puf ușor.

Și am făcut aceste cornuri umplute cu pastă de mere - o bunătate și câteva cornulețe mai mici umplute cu gem de prune. Pufoase, ușoare, aromate.

Această întâmplare e mai veche, dar am vrut s-o menționez, căci din greșeli învață omul. Iar la bucătărie, cât trăiești înveți, creezi și la nevoie improvizezi.

Aștept însă o rețetă bună de beigli.

Chec Vulpea sau panettone

Am preluat această rețetă de pe site-ul Vulpea Bucătar. De această dată am făcut-o la jumătate și mi-au ieșit două checuri mici.
Cantitățile le vedeți aici.
Este foarte bun și-l voi mai face.

Chec fin și aromat cu lămâie

Am mai facut un chec micut cu lamaie; vad ca in ultima vreme am facut chec destul de des și de fiecare dată am redus rețeta la jumatate. Atât cât să am ceva alături de ceai sau cafea, servite unor musafiri, dar sa nu ramana nimic in urma lor ( nu de alta, dar ce ramane mananc eu si .............tot vreau sa mai slabesc putin).
Acest chec mi-a iesit mai bun decât altă dată, că nu e prima data cand fac rețeta. Ce a fost " în plus" de mi-a iesit atât de deosebit, fin, aromat......?
Am făcut aceeași rețetă de chec cu cacao și unt - de AICI -

adică cu 3 oua, 100g zahar, 100 g unt, circa 125 g faina, un praf de sare, un pic de cutit de bicarbonat dizolvat cu lămâie sau oțet, cateva nuci.
Se-nțelege că nu am mai pus cacao. Dar am pus în plus coajă de lamâie și zeama de la o lămâie ( ceea ce înseamnă că la rețeta întreagă, cu 6 ouă, ar intra zeama de la 2 lamâi potrivite).
Am mai adăugat și o ceașcă de nucă măcinată.
Rezultatul a fost neașteptat de bun. Am mai făcut eu chec cu lămâie, dar puneam mai puțină.
Pe lângă toate acestea, am avut și o lămâie din acelea foarte aromate.
Delicios!

Drob din ficatei de pui si urzici (spanac)

Un drob foarte fin si gustos si care se face repede.
Am folosit 500 g de ficatei de pui pe care i-am curatat bine de vinisoarele din mijlocul lobilor, i-am sters si i-am sotat usor in ulei. Dupa ce s-au racit, i-am taiat cubulete mai mari sau mai mici; o parte din ficatei i-am zdrobit cu furculita.
In acest amestec am adaugat o bucata de franzela inmuiata in apa, stoarsa si zdrobita cu furculita, sare, piper, patrunjel verde si cateva cepe verzi - cred ca vreo 5 - tocate si calite usor in ulei. Am mai pus o lingura cu faina si 5 oua mari si frumoase, de tara. Pentru ca tocmai faceam si niste urzici si erau deja fierte, am profitat ca sa realizez acest joc de culori. Am amestecat o mana de urzici pasate cu putin ou, faina, smantana si nucsoara. 

Am pus 1/2 de compozitie de drob in tava de chec, la mijloc am pus urzicile si bucati de ou fiert, am acoperit cu restul de drob. Deasupra am uns drobul cu 1 ou amestecat cu putina smanatan si l-am ornat cu ceapa verde.

L-am copt pana s-a rumenit bine.

Ciupercute pane

Am avut ciupercuțe micuțe și fragede (sunt fragede când sunt foarte proaspete, cu pălări aalbă și nelipicioasă). Fiind atât de tinere, nu le-am mai fiert înainte de a le găti.
Astfel că am spalat ciupercile, le-am lăsat să se scurgă și apoi le-am presărat cu sare.
Le-am trecut prin făină albă, prin ou bătut - cu sare și piper - și le-am pus să se prăjească în baie de ulei. Bineînțeles, uleiul să fie încins.
După ce se rumenesc pe toate parțile, le scoatem pe prosop de hârtie, le lăsăm puțin să se scurgă și să se răcească puțin, apoi le servim, cu salată, cartofi sau ca aperitiv.

Friptura aromata de curcan la cuptor

Folosim pulpe si aripi de curcan, pe care le coacem intregi.

Pentru ca bucatile de carne sunt mari, le-am lasat la macerat, ca sa fie patrunse de arome.Am facut o solutie din ulei, vin (sau otet diluat cu apa ), condimente dupa preferinta.

Dupa cateva ore am dat friptura la cuptor, in tava cu ulei, acoperita. Am lasat sa se coaca in suc propriu. Dupa vreo 35 de minute, am scos-o din cuptor si dupa ce s-a mai racit putin am uns-o cu o pasta formata din o lingura cu mustar cu boabe, o lingurita rasa de miere, vin, ulei, apa, sare, piper, boia, putin cimbru si usturoi taiat marunt. Cantitatile variaza in functie de cata carne avem.

Am indeparatat pielea (pentru ca mie nu-mi place, dar fiecare face cum vrea), am facut cu cutitul cateva crestaturi mai adanci in carne  si am uns-o pe ambele parti, cu aceasta pasta. La nevoie, in tava se toarna cate putina apa.

Am lasat-o sa mai coaca inabusit, apoi, cand furculita a patruns cu usurinta in carne, am lasat-o sa se rumeneasca. 

Atentie - la mine a scazut tot sosul si s-a ars putin, pe fundul tavii, de la miere. 

Dar a fost foarte buna, a avut cu totul alt gust decat friptura obisnuita. Gustul de mustar nu se simte, dar este aromata de la miere, fara a fi totusi dulce.