Pui cu legume, ananas si lapte de cocos (reteta chinezeasca) / Chicken with vegetables, pineapple and coconut milk (Chinese)

Este una dintre cele mai delicioase combinatii, o ingemanare de arome diverse.

Imi place foarte mult - are gust dulce-acrisor si condimentat - si nu se face greu.

Avem nevoie de:

un piept mai mare de pui

o ceapa

2 gogosari

o conopida mica sau jumatate

un dovlecel

o cutie de compot de ananas cuburi

o cutiuta de lapte de cocos

2-3 linguri cu smantana

2 linguri cu faina

pasta de curry 

curry praf

sare

ulei 

Modul de preparare: 

Taiem pieptul de pui in cubulete si il sotam intr- o tigaie, cu 2 linguri de ulei, la foc potrivit.

Cand isi schimba culoarea, adaugam si o ceapa tocata foarte marunt. Lasam sa se inabuse cu ceapa la foc mic ( sa nu se rumeneasca deloc), dupa un timp adaugam si gogosarii, taiati feliute subtiri. Daca e nevoie, turnam cate putina apa.

Dupa vreo 5 minute punem si dovlecelul taiat cubulete. Eu nu am avut dovlecel si am pus o mana de mazare verde, fiarta. 

Separat desfacem conopida in buchetele si o fierbem in apa clocotita si sarata, pana ce e fiarta - dar atentie, sa nu fie moale. O fierbem cam 20 de minute, apoi o strecuram. 

Intr-o cratita incapatoare amestecam conopida cu compozitia din tigaie si o punem pe foc, pentru a se intrepatrunde gusturile. Punem compotul de ananas -  fructele si  jumatate din zeama.Turnam laptele de cocos si lasam sa dea un clocot.

Din smantana, faina si sucul ramas din compotul de ananas facem un sos pe care il punem in cratita, amestecand mereu cu lingura de lemn. Daca e nevoie , se mai pune apa.  Trebuie sa fie mult sos, dar nu foarte legat, cum e la ciulama, ci mult mai subtire. Punem curry, chiar mai mult, sa fie putin iute. Eu am pus mai mult curry praf. 

Se serveste neaparat cu orez fiert,  simplu - asta e tot farmecul, cu paine parca e altceva. 

Cum facem orezul"bob si bob":

(una din metode, ca sunt mai multe)

- am spalat orezul ( o cana de orez) si l-am pus intr-o craticioara, am turnat deasupra apa calda si l-am lasat asa 20 de minute (acoperit);

- am clatit orezul din nou, in mai multe ape ( asa iese amidonul care-l face lipicios), am pus apoi apa rece - sa fie de 2-3 degete deasupra orezului:

- se presara putina sare;

- l-am pus la fiert, circa 10 minute:

- am luat orezul de pe foc, l-am acoperit cu un capac (farfurioara) si l-am invelit cu cateva prosoape ( patura);  se lasa vreo 15 minute;

- orezul absoarbe apa incet si ramane intreg.

Observatie: o data ma gresit, punand foarte multa apa cand am fiert orezul; dupa ce l-am scos din paturi era zemos ( asta n-ar fi fost o tragedie) ,dar  bobul era foarte moale si nu mi-a placut.

La servire, formam in farfurie o coronita din orez si la mijloc turnam mancarea.

Portia mea:

- pentru ca-mi place mai mult sos, am procedat invers; am umplut farfuria cu mancare si, desigur,  sos , iar deasupra am format cu lingura niste gogosele din orez; am presarat curry.

Pasta (pistil, piure) de mere

Aveam mai multe mere foarte bune si parfumate - bio - dar care nu ar fi tinut pe iarna, avand unele mici lovituri sau gauri de vierme.
Am facut din ele un fel de marmelada foarte buna; ideea a fost sa nu fac retetele clasice de gem sau dulceata, pentru ca voiam ceva cu mai putin zahar. Se poate face si fara zahar, depinde si daca merele sunt acre sau nu..

Am spalat foarte bine merele, le-am curatat de partile stricate si apoi de coaja si de cotor; fiind coapte si parfumate, mi-am zis ca e pacat sa arunc cojile si le-am folosit - o parte la acest gem si o parte la otet de mere.
Merele taiate in bucati le-am amestecat cu putin zahar (3 linguri la kg) si zeama de lamaie; peste ele am turnat un pic de zeama din coji de mere ( o parte din coji le-am fiert mai inainte cu apa). Se pune putin lichid, atat cat sa nu se lipeasca de cratita dar si sa poata sa fierba, la foc mic si acoperite.

Cojile:
Cand s-au inmuiat le-am zdrobit, ca la piureul de cartofi, si le-am lasat sa mai fiarba in continuare, pana cand am considerat ca au scazut suficient.

Am repartizat pasta in borcane de 400 ml, cu filet, pe care apoi le-am sterilizat in apa, 45 de minute, ca sa nu se strice ( avand putin zahar).
E altceva decat gemul de mere, e mai light si cu gust mai natural, usor acrisor. E foarte bun cu paine si unt, dar si la cornuri, prajituri, clatite.
Si in final am pregatit un mic desert rapid pentru bucatareasa sefa ( ma apucase noaptea:...), din cateva mere macerate cu putin zahar, lamaie si rom si apoi amestecate cu frisca din smantana ......Foarte bun........

O idee EXTRA: Cum sa facem suc din rodie?/ make pomegranate juice?

 .
Se taie o rodie în jumătate, se pune într-un castron cu apa la temperatura camerei.
Bagam mâinile sub apă şi îndepărtam seminţele din jumătăţile de rodie, menţinându-le sub apă. Scoatem dinvas cojile şi membranele fructelor, astfel ca sa ramana doar seminţele. Le strecuram, le punem într-un blender si le mixam pana ce amestecul devine siropos. Din nou strecuram printr-o sita fina, pasam cu ajutorul uneilinguri ca sa obtinem cat mai mult suc.

In final, se adaugă o ceaşcă de apă şi se amestecă. Dupa gust, punem putina miere.

Beneficii pentru sanatate

Rodiile contin hidrati de carbon, care ne furnizează energie, si sunt bogate in fibre.

Vitamine:  vitamine din grupul B - riboflavina, tiamina şi niacină, vitamina K, multa  vitamina C,  mai mult de 25 la sută din doza zilnică recomandată de vitamina C. 
Minerale: in principal potasiu. Rodiile mai conţin calciu şi urme de cupru, fosfor şi fier. 
Fitonutrienti (substante nutritive esenţiale pentru sănătatea umană care pot fi găsite doar în plante): fitosteroli şi beta-caroten - benefice pentru inima, deoarece acestea ajuta la scăderea valorilor colesterolului din organism. 
Antioxidanti:  taninuri, antociani şi acid ellagic. Vitamina C, de asemenea, este antioxidanta. 

Otet de rodie / Pomegranate vinegar

Am fost intrebata daca se poate face otet din rodie.
Sincer, eu nu am facut, neavand astfel de fructe. Se gasesc la magazin, am luat de cateva ori, dar nu pentru otet.
Dar am gasit pe net cateva informatii:

Otet de rodie - un condiment deosebit
(mai bine zis, otet cu rodie, caci aromatizam un otet obisnuit cu samburii acestui fruct)
Ingrediente:
1 cană cu seminţe proaspete rodie
2 cani cu oţet de vin alb
Punem samburii intr-un borcan sterlizat si uscat; le acoperim cu oţet de vin alb si amesteca, cu olingura. Punem caapcul la borcan si-l lasam sa se macereze intr-un loc (langa o fereastră) cu multa lumina solara; lasam asa vreo 8 - 10 zile.
Apoi strecuram otetul printr-o sita foarte fina, il turnam intr-o sticla pe car eo inchidem cu un dop.Se păstreaza la un loc racoros, întunecos, până la 6 luni.
Este folosit , pentru aroma sa, la salate, peste, deserturi şi marinate. Imi pare a fi o idee excelenta.

Reteta din Coreea
In filmul pe care l-am urmarit - Giuvaierul palatului - am vazut ca in Coreea se face otet din curmale, intr-un vas ingropat in pamant si lasat acolo mult timp. Eu am facut otet din mere, cu miere de albine, si am adaugat in acesta si un pumn de curmale. Sper sa-mi iasa bun.
Iata ca, tot in Coreea, am gasit ca se face si se vinde si otet de rodie. Ca si noi, romanii, sud-coreenii stiu că oţetul calmeaza gâtul inflamat şi îmbunătăţeste sănătătea. Am gasit pe un site - http://www.asiafoodjournal.com - care prezenta otetul de rodie informatia ca acest otet are un gust extraordinar si ca rodia este una din sursele cele mai bogate de antioxidanti. Asta stiam si eu, dar mi-e greu sa mananc acei samburi, cred ca mai bine voi incerca cu otetul.
Ii multumesc anonimului cu intrebarea, caci astfel am aflat si despre aceste retete.

Dae jang geum - Giuvaierul palatului - iata si actorii:

Revin iarasi cu serialul preferat.

Iata un video interesant; v-ati intrebat cum arata actorii din filmul "Giuvaierul palatului" in viata reala? Eu nu! Parca ar fi trait cu adevarat in acum 500 de ani si nu mi-i pot imagina atlfel. 

Ii puteti vedea aici, chiar daca nu intelegeti ce spun:

Cate ceva despre film, plus placerea de a o vedea iarasi pe dragalasa protagonista - Lee Young-ae.

Nu ma pot abtine, trebuie sa va mai arat ceva: ce frumos canta aceasta actrita care pare a fi si in viata reala o persoana deosebita:

DROB DIN FICAT (sau maruntaie) DE PORC

Eu am folosit cam 1,3 kg de ficat, splina si plamani - foarte bine curatati de tendoane, vene, pielite etc. Se mai poate pune inima, rinichi - dar eu cred ca asa cum am facut eu iese mai fin. Cum am spus, spalam maruntaiele, le curatam, le taiem bucati si le fierbem in apa cu sare. Le spumuim cand e nevoie si le lasam sa fiarba bine, aproape o ora.
Le scoatem din apa si le lasam sa se raceasca, apoi le tocam. La aceasta tocatura adaugam 5 oua, 200 g franzela inmuiata in lapte, apoi stoarsa si pasata, ceapa verde ( sau de care avem), foarte fin taiata si usor calita, si multa verdeata - o legatura de marar si 3 de patrunjel. Condimentam cu piper, adaugam sare, vreo 3-4 linguri cu ulei si vreo 3 linguri de faina. Punem drobul la copt in forme unse cu ulei. Se poate coace si in tava de chec, si in tava lata. 
Nu uitati - inainte de a-l da in cuptor, ungeti suprafata drobului cu 1 ou batut, pentru a prinde o crusta frumoasa. 
Il putem servi cald, dar mai ales rece, ca aperitiv.
Se face repede, este gustos si consistent.

Borek cu branza

Intr-o seara am pus in aplicare reteta Laurei Laurentiu - Borek cu branza.
Reteta o gasiti aici si se face cu "un pachet de foi de placinta, ulei pentru uns; umplutura:
1 kilogram de branza usor sarata - adica un amestec de branza proaspata de vaci cu telemea sarata, sau doar branza de vaci pe care o sarati atat cat va place, 5 oua medii sau 4 mai mari, 200 de grame de smantana; deasupra: 100 ml apa minerala carbogazoasa, 100 de grame de smantana, 1 ou."
A iesit foarte buna, insa eu cred ca am gresit cu ceva, si anume, am avut o smantana foarte grasa, astfel ca nu mi-a iesit compozitia prea lichida. Ori am pus si prea multa branza - am avut o branza de casa, naturala, buna si grasa si am pus si cas. Fiind multa branza si smantana, foile nu s-au mai simtit, parca pusesem numai branza (numai pe margini au ramas si foile, unde le indoisem putin).
Dar asa e cand faci o reteta prima oara.

Ce sa va mai spun, a iesit demential de buna, exact ca un fel de placinta care se gasea pe vremuri in Piatra, la "Spicul", si care se servea cu iaurt.

Nu stiu daca borek sau burek este corect, dar pentru ca in turca se spune borek, am spus si eu la fel; am gasit variantele Byrek (Albania); boereg (Armenia); burek (fosta Yugoslavia); Бюрек, byurek (Bulgaria); Μπουρέκι, bouréki sau  Μπουρεκάκι; bourekáki (Grecia); bourekas / burekas (Israel); cheburek (Rusia); brik (Tunisia) si börek (Turcia).
Pun si cateva poze, insa nu sunt reusite deoarece le-am facut noaptea.

Am terminat-o tarziu, dar am mancat cu multa pofta ( cald e mai bun).

Gogonele murate

Punem gogonele spălate în borcane, împreună cu ardei, usturoi, frunze de țelină și de mărar;
punem la fiert apa cu sare - se pune o lingură de sare pentru murături la 1 l de apă.
Turnăm apa călduță peste murături, le acoperim.
După 3-4 zile le zvîntăm - turnăm zeama dintr-un vas în altul, de mai multe ori. Le lăsăm din nou deoparte vreo  4-5 zile - acoperite cu zeama respectivă.
 Le zvîntăm iarăși, apoi le păstrăm la rece.
Este bine să punem deasupra și cîteva tulpini de hrean și boabe de muștar.

Friptura frageda din carne de vita - la cuptor / Roast beef

Cum facem o friptura buna din carne mai batrana?

Am avut o carne de vita nu foarte frageda. Ce sa fac cu ea, ca asteptam musafiri?

La cuptor merge,  dar numai cu sos, ca altfel se usuca si se face si mai tare.

Mai intai, am marinat-o ( astfel se fragezeste foarte mult). Am taiat carnea felii cat mai subtiri, de-a latul fibrei musculare.

Ca s-o subtiez, nu am batut-o cu ciocanul de snitele; am pus carnea pe tocator si am batut-o cu lama cutitului, in lung si in lat, pe ambele parti.

Am presarat pe fiecare felie piper si le-am uns cu ulei - dar sarea se va pune mai tarziu, caci altfel scoate tot sucul din carne. 

Intr-un castron am facut marinata din o ceapa taiata bucati, 2 catei de usturoi taiati felii, cateva boabe de coriandru pisat, cateva frunze de busuioc, o jumatate de lingurita de miere dizolvata intr-un pahar de vin alb, o crenguta de cimbru.

In acest amestec am pus feliile de carne, le-am amestecat in sos si am acoperit castronul cu folie, apoi l-am dat la frigider. Este bine sa stea macar vreo 2-3 ore. 

Nota: Daca nu avem vin, folosim o cana de apa in care am adaugat o ligurita de miere si 2 linguri de otet.

Dupa cateva ore, scoatem carnea din castron, o stergem cu un prosop de hartie.

Intr-o tigaie incapatoare ( sa nu fim nevoiti sa punem feliile de carne suprapuse) turnam ulei, lasam sa se incinga si sotam rapid la foc mare feliile de carne, intai pe o parte si apoi pe alta - dar numai atat cat sa se coaguleze suprafata carnii ( adica sa devina alba); prin acest procedeu, sucurile raman in carne.

Turnam tot continutul tigaii - carnea si zeama - intr-o tava care merge la cuptor. Am turnat si din zeama de la marinata. Asa cum am citit undeva, am pus in tava si o furculita de inox - din acelea mai grele ( cica asa se face carnea mai bine), ca mi-era teama ca va iesi prea tare. 

Acoperim cu folie si dam in cuptorul incins, la foc mai mult spre mic, sa fiarba inabusit. 

Pe aragaz, la indemana, pregatim un ibric cu apa calda, pentru a adauga cate putina, in tava.

Dupa circa o ora, controlam friptura. O scoatem, o saram, o intoarcem, adaugam apa calda - cam o ceasca, si ce mai dorim, pentru a se forma sosul - dar nu prea multe legume. Eu am pus o rosie mica pasata ( am vrut sa nu fie friptura in suc de rosii, ca de- asta tot fac, ci in suc propriu) si o  jumatate de gogosar taiat foarte marunt.

 Din acest moment, friptura va mai sta la cuptor, tot sub folie, inca o ora. Dupa acest interval indepartam folia si lasam cat mai e nevoie sa scada sosul.

 Dupa aceste 2 ore, furculita intra foarte usor in carne, mai-mai sa se sfarame.

Se vedea ca e foarte-foarte frageda; in caz contrar, mai lasati-o  pe foc. 

Surpriza: cand am mancat-o, a fost mai frageda decat multe fripturi de pui ( facute pe fugal)  iar gustul - absolut minunat. Se topea in gura.....

Pasta de gogosari

La 1 kg de gogosari curățați se adaugă 1 lingurita de sare.
Mod de preparare:
- gogosarii se mărunțesc la robot - sau prin mașina de tocat se adauga sarea, și apoi se pun la fiert la foc domol, pana obtinem  consistenta dorita
-  se toarna in borcan cu capac și se sterilizează.

Metoda mai simplă:
 - ca la bulion, punem pasta fierbinte în borcane sterilizate și apoi le infiletăm, le acoperim cu pături și le lăsăm până a doua zi.
Se pot pune și capia.

Pastă de gogșari, fără pielită

Dacă gogoșarii au pielea mai groasă și ne dorim un sos  mai fin, procedăm astfel:
tăiem gogoșarii în sferturi, îi punem într-o cratiță mare, în care am încins 2-3 linguri de ulei, punem totul pe foc, acoperit. de la aburi; gogoșarii se vor înmuia și pielea va putea fi inlăturată, în mare parte.
Apoi procedăm ca mai sus.

Ardei umpluti pe varza

O combinație..............