Am făcut această reţetă anul trecut, fiind foarte lăudată de multă lume.
Un argument în favoarea ei este că se face uşor, la rece, în timp ce la reţeta clasică, gogoşarii trebuie opăriţi. Sincer, eu nu văd ce mare deranj este să opăreşti nişte gogoşari, se face foarte repede.
Apoi, toată lumea spune că menţin bine (e adevărat) şi sunt crocanţi. Ei, bine, mie tocmai treaba asta cu crocantul nu mi-a plăcut. Gogoşarii au rămas prea tari. Cel puţin în primele 4 luni, se mâncau mai greu.
Atunci când i-am preparat, au lăsat foarte multă zeamă, practic sarea şi zahărul au extras toată zeama din gogoşari, aceştia rămânând mai uscaţi, mai tari.
Cu toate acestea, reţeta nu e rea. Ţin mult timp, nu se strică, iar pentru cine are dantura forte, cred că nu sunt probleme.
Eu, a doua oară, nu-i mai fac.
5 kg de gogoşari (cântăriţi înainte de a fi curăţaţi)
1 litru oţet
1 kg zahăr
o lingură de sare
hrean
condimente - boabe de muştar, enibahar
Se curăţă gogoşarii, se taie felii mari, se amestecă toate ingredientele - numai hreanul îl lăsăm pe doua zi, şi se lasă astfel 24 de ore. Vor lăsa multă zeamă. Se pun în borcane, alternând fâşii de hrean. Asta e tot.
Am aici un borcan rămas de toamna trecută. S-au conservat foarte bine.