30 apr. 2009

Zi trista

Fiind o victima a Taxei forfetare si a firmei Rodipet, ieri am suspendat activitatea firmei, pentru o perioada de 3 ani (sau poate mai putin, daca se schimba ceva in tara noastra). Despre toate acestea si procedura de suspendare am scris AICI. M-am gandit ca poate mai este cineva in situatia mea si sa se grabeasca sa suspende activitatea, altfel va avea de platit aceasta taxa.

Semneaza petitia http://www.petitieonline.ro/petitie-p35243045.html

Taxa forfetara - Scapa cine poate/ "Sa plateasca sau sa crape!"/Mai exista prezumtia de nevinovatie?
Avand o firma mica, cu administrator unic, cu profit aproape inexistent, m-am trezit in situatia de a nu avea posibilitatea de a plati statului acele zeci de milioane pentru taxa forfetara.
Cat de absurda este impunerea acestui bir, nu stiu daca intelege toata lumea. Unele cunostinte cu care m-am intalnit (salariati la stat sau pensionari), jubilau de multumire ca o parte din semeniii lor au patit-o. "Sa plateasca sau sa crape!" - mi-a spus cineva, desi nu avea nici o tangenta cu aceasta problema. Pur si simplu, e vorba de o mare bucurie, pentru unii, daca moare capra vecinului.
Realitatea este cruda: firme mici, din care omul scotea un salariu mai mare sau mai mic, vor fi inchise, iar numarul somerilor, acum, pe perioada de criza, va creste si mai mult.
Din pacate, si eu a m fost nevoita sa renunt la activitatea mea, pe care o faceam mai mult din pasiune. Editam o revista si de-abia reuseam sa adun banii de tipografie, profitul fiind ca si inexistent. De aceea, nici nu am mai scazut din profit banii cheltuiti cu telefoanele si cu transportul - desi puteam, dar voiam ca in fiecare an sa inchid totusi cu un profit mic. Spuneti-mi daca ati vazut vreo firma care sa nu aiba cheltuieli cu telefoanele si transportul? Nu exista.
Iar acum, considerandu-se ca am declarat profit mic pentru ca, desigur, " fur" (daca exista astfel de suspiciuni, de ce nu controleaza firmele cu profit mic, sa vada unde se duc banii?) si, daca am firma, sunt, ca si ceilalti in situatia mea, "escroaca" (nici nu-mi vine sa scriu acest cuvant)- am fost pedepsita.
NOi, astia mici, suntem adevaratii hoti din Romania.
Nu mai spun cate organe de control (de inabusire a initativei particulare) trebuie sa suporte tot cei mici, care nu scapa fara amenzi date pentru NIMIC.
Asadar, solutia optima, in conditiile date, am considerat ca este suspendarea firmei pe 3 ani - deocamdata. Ce-o mai fi, om vedea; poate trece criza, poate va veni la putere alt guvern si alt presedinte, sa indrepte aberatiile actualilor mafioti. Si pentru suspendare trebuie sa gasesti bani - costa intre 2-300 lei.
Am remarcat pe net ca unii avocati (ei nu vor plati taxa forfetara) si firme specializate isi ofera serviciile de suspendare a firmelor.
NU APELATI LA EI. VETI PIERDE BANI

16 apr. 2009

Va recomand o carte: cele 150 de retete care fac fala traditiei transilvanene

Se numeste simplu - Prajiturile ardelenesti - cele 150 de retete care fac fala traditiei transilvanene si este scrisa de Sorina Tibacov.
Pe mine m-a incantat ca am regasit retete pierdute si altele ale unor prajituri pe care le-am mancat si mi-au placut, dar nu mi-au fost impartasite. In plus, retetele sunt culese de la doamne in varsta si preluate din familie - deci sunt vechi de sute de ani ( sau macar de o suta ...).
Iata ce spune autoarea:
"Bogat amestec mai e şi Transilvania! Aproape o Europă în miniatură, căci din Banat pană în Maramureş s-au tot pus laolaltă români, maghiari, saşi, secui, şvabi, sarbi, evrei, ucraineni.Şi au trăit împreună mai paşnic sau mai duşmănos, după cum erau vremurile. Fiecare neam s-a străduit să-şi păstreze limba şi obiceiurile, iar în materie de gastronomie, felurile zise specifice ori naţionale şi-au păstrat cu mandrie identitatea.
În schimb, în ceea ce priveşte prăjiturile, s-a instalat o (dulce!) devălmăşie. Umbland mult după reţete prin case de români, germani sau maghiari, am constatat că nimeni nu mai ştie ce origine au dulciurile şi de la cine a aflat secretele scrise
în carneţel. Îmi şi închipui un fel de conspiraţie a nevestelor, care, în timp ce bărbaţii li se ţineau de polemici naţionaliste, împingeau portiţa din fundul grădinii şi mergeau pe la vecine cu farfuria cu prăjituri, bucuroase să facă schimb de reţete. "

Aici am gasit-o la cel mai mic pret - 12 lei ( in general se vinde cu 20).

Iata si o reteta - Tort cu nuca

15 apr. 2009

Dac-as fi o floare....

Am primit o leapsa de la Diana si doua premii de la Amirabela.

Leapsa primita de la Diana mi-a placut mult. Intr-adevar, intrebarile sunt foarte atractive si cred ca ne ajuta sa ne cunoastem mai bine.
Sa zicem ca eu sunt:

O floare: un trandafir roz
Un anotimp: primavara
O culoare: lila
Un animal: o pisica
Un obiect vestimentar: o palarie din dantela
O piesa de mobilier: un scrin
O piesa muzicala: Da tempeste (din "Iulio Cesare" de G.F. Handel)
Un peisaj: alpin
Un obiect: ceasca de portelan
Un instrument muzical: clavecin
Un copac: brad
Un oras: Londra
Un vers: ar fi mai multe....."Inchisa daca va e lumea, recoboriti-va-ntre roze/Parfumele din mai inalta reinnoite-apoteoze,(....)Vestalelor, daca-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze/E cerul inca plin de stele, si cimpul inca plin de roze." (Macedonski)
Persoana publica: nu stiu...
O persoana apropiata: iubitul meu
O carte: Muntele vrajit
Un fel de mancare: serbet de trandafiri
Un supererou: nu-i de mine....
Un fenomen al naturii: o ploaie de vara
O masina: de epoca
Un fruct: fragi
O parte a corpului: ochi
Un film: La rascruce de vanturi
Continuam cu Mihaela, Cristina K si Nico.

9 apr. 2009

Tort picant

" O paine se taie patrat, apoi in trei foi, care se umplu cu urmatoarele compozitii: 125 g sunca tocata si 100 g unt; a 2-a foaie - sardele frecate cu 100 g unt; a treia - 120 unt frecat cu 100 g parmezan si doua oua fierte tocate. Ungem tortul cu aceasta ultima compozitie, garnisim cu castraveciori, ridichi, rosii, ardei." (Almanah 1939)
Eu faceam asemanator un tort surpiza: in interior puneam umpluturi sarate - putem folosi si umplutura cu pate de ficat, cu pasta de masline. In exterior, il acopeream cu pasta din unt, cascaval si branza de vaci, iar cu posul faceam floricele si presaram albus ras. Parea un tort diplomat si invitatii credeau ca nu le voi servi decat desertul.

1 apr. 2009

Calatorie culinara _ Fish and chips



Calatoream, acum cateva luni, cu gandul, in Marea Britanie si scriam atunci de micul dejun englezesc si de gemul de portocale. Acum, tot cu gandul la insulari, voi prezenta o reteta traditionala englezeasca - fish and chips - Peste si cartofi prajiti. Poate parea o combinatie indigesta, dar totul depinde modul de preparare. Pestele este totdeauna un peste alb, facut pane, astfel mirosul de peste prajit e atenuat. Iar cartofii se fac in friteoza sau in tigaie, astfel ca sa fie crocanti la exterior si pufosi in interior. Este un fel apreciat in Regatul Unit si Irlanda, de unde a fost raspandit si in alte zone locuite de populatie ce provine din insula- cum ar fi America de Nord, Australia, Noua Zeelanda, Canada, Africa de Sud. Candva, si la noi pestele era mancarea saracului. Era ieftin si oricine isi permitea sa-l cumpere.La fel era si in Anglia.Pestele si cartofii erau cele mai ieftine alimente si se gaseau in toate pub-urile si chioscurile, fiind hrana clasei muncitoare. Este mentionat si in romanele lui Dickens. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, acest fel de mancare deveniseb baza alimentatiei pentru toata lumea. Asa inconjurati de ape cum sunt, nu aveau cum sa n-aiba peste.

Cum fac eu cartofii pai:
Tai cartofii in batoane si ii oparesc 5 minute in apa clocotita; ii scurg, ii clatesc rapid cu apa rece  si ii sterg intr-un prosop. Ii prajesc in ulei incins de palmier, intr-o tigaie mai inalta ( sau ceaun), ca sa fie nivelul uleiului ridicat. Focul trebuie sa fie destul de mare. Ii acopar cu capac si am grija sa-i invart de cateva ori. La final, pun sare fina. Cand sunt gata, de culoare aurie - aramie, sa nu fie arsi; se scurg foarte bine de ulei.Astfel facuti, cartofii sunt moi in interior si mai dietetic, caci prin oparire, au tras apa in ei si nu mai absorb acum uleiul. Tot datoritta oparirii, cartofii elibereaza in apa o cantitate de amidon si nu se mai lipesc si tot de aceea seamana la gust cu cartofii noi. Mai adaug ca se prajesc mult mai repede decat cartofii pusi cruzi in tigaie - pe care riscam sa-i ardem sau sa-i scoatem cruzi. Nu in ultimul rand, uleiul de palmier este rezistent la prajire, nu dezvolta acroleina, ca alte tipuri de ulei (substanta care este cancerigena).
Cum facem pestele: Folosim file decongelat de merluciu, cod sau alt fel de peste. Il stergem de apa, taiem in batoane potrivite, il saram si piperam si il trecem prin faina alba. Pane-ul nu se face asa cum stim, cu ou, ci cu bere. Facem un aluat ca de clatite dintr-o cana de bere, sare, piper, boia de ardei si cateva linguri de faina. Trecem fileurile de peste prin acest aluat, avand grija sa adere bine la peste si il prajim in baie de ulei, pe o parte si alta. Se face repede, in 10 minute. Il scoatem pe hartie absorbanta. Le servim alaturi de cartofi.  Merge de minune si o cana cu bere.

Si cateva pubs:

 

Miauuuuuuuuu.....Tot macaroane avem și azi?

Miauuuuuuuuu.....Tot macaroane avem și azi?

Spune repede: cine a lins frișca de pe prăjitură?

Spune repede: cine a lins frișca de pe prăjitură?

Postări populare

My Headlines