Întâmplare din bucătărie: beigli sau cozonac, ce va place mai mult?

Fiind moldoveancă, recunosc că eu știu să fac cozonaci, dar n-am făcut niciodată beigli .
Când m-am decis să încerc și această rețetă, m-am documentat pe net și am aflat că aluatul pentru beigli nu se lasă la dospit, căci altfel iese ca un cozonac. Totuși, pe unele site-uri am văzut ca se obișnuiește să se lase aluatul destul de mult la crescut.
Dorind să-mi iasă beigli, am pornit la treabă; nu mai știu exact ce rețetă de aluat am făcut, dar l-am lucrat mai puțin decât cozonacul și,.cum spuneam, nu l-am lăsat la crescut prea mult.
Aluatul a fost foarte reușit, dar să vedeți ce mi s-a întâmplat.
Am format două rulade - una cu mac și una cu nucă, le-am uns cu ou și le-am dat la cuptor.
Ce am obținut:

Poate că nu arată prea rău în poză, dar vă spun eu că nu a fost bun; aluatul era greu/ când luam o bucată în mână, aveam senzația de greu..........................

La tura a doua, am schimbat foaia. Am framântat frumos aluatul care-mi mai rămăsese, l-am lăsat la crescut vreo 35 de minute în lighean și vreo 15 minute în tavă, și aluatul meu cel groi s-a transformat într-un puf ușor.

Și am făcut aceste cornuri umplute cu pastă de mere - o bunătate și câteva cornulețe mai mici umplute cu gem de prune. Pufoase, ușoare, aromate.

Această întâmplare e mai veche, dar am vrut s-o menționez, căci din greșeli învață omul. Iar la bucătărie, cât trăiești înveți, creezi și la nevoie improvizezi.

Aștept însă o rețetă bună de beigli.