Chiftele de porc cu morcovi

Sunt teribil de gustoase.

Se fac cu circa 1 kg de pulpă de porc, 2 morcovi rași, o ceapă mare, 2 cartofi rași prin răzătoarea mică și ștorși, 2 ouă, 3-4 căței mari de usturoi, pătrunjel și mărar, sare, piper, 2 linguri de făină de grîu. 

Carnea se trece de 2 ori prin mașină, împreună cu ceapa ușor călită, se amestecă cu legumele rase, cu ouăle, condimentele și făina. Se pun și 2 linguri cu apă (minerală). 

Din această compoziție pufoasă modelăm sfere, cu făină. 
Le prăjim într-o tigaie nu prea largă, adică cu diametrul mai mic, pentru ca uleiul să ajungă la nivelul chiftelelor.  Fiind groase, nu se coc prea repede, dar dacă punem ulei mai mult, acesta le cuprinde din toate părțile și ies foarte bune. Uleiul trebuie bine încins, dar după ce punem chiftelele, lăsăm la foc mai mare cîteva minute, apoi le dăm la foc potrivit. Le rumenim ușor pe ambele părți.

Le scoatem pe șervețele de hîrtie. 
Morcovul le dă un ușor iz dulceag. 
Făcute în acest mod, chiftelele sunt mai gustoase și mai aspectuoase decît pârjoalele plate, deși recunosc că și după acelea mă dau în vînt. Am și eu slăbiciunile mele.

Prăjitură cu mere (cu foi)

Este, cred, cea mai veche rețetă de prăjitură pe care o știu. Și din când în când, simt nevoia s-o fac, parcă îmi lipsește.

Este acrișoară și molcuță și place mult copiilor.

Foile se fac cu:

3 ouă bătute cu 12 linguri de zahăr, apoi se adaugă treptat lapte (12 linguri) și ulei (12 linguri). Mai punem sare, o linguriță de amoniac, puțin oțet și făină cât cuprinde.

Se fac foile, dar.............
Din greșeală, am descoperit un secret:

fiind târziu, am lăsat aluatul până adoua zi. Am pus un pic mai puțină făină în aluat (mă gândeam să nu se întărească), l-am presărat cu făină, l-am pus într-un vas acoperit și l-am lăsat în cămară. A doua zi , foile s-au lucrat mai ușor ca de obicei. S-a întins aluatul ușor, foile au ieșit mai drepte, mai frumoase și mai pufoase. 

Impărțim aluatul în 3 sau în 4, depinde cât de mare este tava. Punem foile pe hîrtie de copt (așa le manevrăm foarte ușor)  și le coacenm în cuptorul încins, pînă devin ușor gălbui spre bej. Să nu fie arse.
Umplutura:

 trecem prin răzătoare mere curățate de coajă - cam 1,5 - 2 kg. Sunt de preferat mere dulci-acrișoare, nu fade. Le amestecăm cu zahăr, după gust, depinde cât de acre sunt merele. Totuși, nu puneți prea mult zahăr, căci și foile conțin zahăr. Punem merele într-un ceaun, adăugăm puțin unt sau ulei și le călim pînă se fac aproape ca o marmeladă, învârtind des în oală.
În mere mai punem esență de rom și puțină scorțișoară.
După ce am copt foile, le umplem cu merele călite. Deasupra punem o tavă sau un tocător și o oală mai grea. Prăjitura iese mai bună cu umplutură mai multă, să fie groasă de un deget (mic). 
Eu am avut de această dată un pic mai puține mere, dar nu le-am pus în strat mai subțire. Am pus cât trebuia și, într-un colț unde nu mi-a ajuns, am completat cu gem de caise. 
Se taie a doua zi.și se pudrează. 
Sunt mai bune reci, de la frigider. 

Ciudățenii culinare

Nu știu dacă ați vrea să gătiți așa ceva, deși nu e rău:

Labe de gaină - sau mai bine zis, gheare:

http://julesfood.blogspot.com/2009/11/spicy-chicken-feet-in-broth-of-liquid.html

Și desert:

prăjitură cu ciocolată și kaiser

http://julesfood.blogspot.com/2009/10/choc-cayenne-bacon-peanut-butter.html

Iar găină albastră, chiar că n-am văzut: 

http://julesfood.blogspot.com/2010/09/silky-chicken-or-black-chicken.html

Rețete faine din vecini

Mai trag cu ochiul pe net, dar nu menționez aici ceva grozav, nemaivăzut, ci numai ce mi-a plăcut, desigur, și am de gând să fac și eu:

Sărătele

Ingrediente: 1 cana ulei de malsine obisnuit, 1 cana de vin alb, 5 cani de faina, un praf de copt, 1 lingura de sare( nu plina). Aluatul sa stea la frigider 30 minute, dupa care se taie in forme dorite si se unge cu galbenus si la cuptor 220 c. - de pe Suromania

Tort nes - de la Betty și

Ciuperci cu brânză şi smântână” 
Tort de grapefruit - de la Gourmandino

Prăjitura blanc - Dulciuri fel de fel

Tort de mere -cu piure de mere - de la Mihaela

Cornulete cu rahat - unt și iaurt - tot de la Mihaela, ca și

Pateuri cu ceapă verde și brânză

Șprot marinat

De câte ori văd la magazin șprot ceva mai mărișor, am tendința de a cumpăra. Îmi place că acest pește, prăjit sau conservat, se mănâncă cu tot cu oase, adică mai ușor. Dar când îmi amintesc ce răbdare de chinez îți trebuie ca să-l cureți, îmi mai domolesc elanul. De fapt, nu-i chiar așa de greu, dar trebuie să aloci ceva timp acestei trebușoare. Iar dacă e târziu sau te grăbești, e mai bine să renunți la șprot.
Așa că, înarmată cu răbdarea specifică rasei galbene, am cumpărat 2 pungi de șprot și l-am curățat cu brio! Adică am îndepărtat capul și intestinele de la fiecare peștișor, apoi l-am spălat foarte bine. Buuun...Ce-a fost mai greu a trecut.
 I-am lăsat să se scurgă bine, apoi i-am presărat cu sare.
Ia uite ce frumos stau în borcane.
Deasupra am turnat o marinată făcută din o parte oțet (din vin) la 2 părți apă, cu sare (o pui în funcție de cantități, ai grijă să nu iasă prea sărat), cu condimente - boabe de piper, enibahar, boabe de muștar, am pus și niște vegeta de casă - și toate se dau în clocot. După ce s-a mai răcorit, se toarnă peste peștele din borcane și apoi punem capacele.
Apoi sterilizăm borcanele, fierbîndu-le în apă, circa 30 de minute. Se păstrează, mai mult timp, la loc rece.


După vreo 4 zile, am probat prima salată. Simplă, cu ceapă și ulei. Delicioasă... Peștele nu are acel gust puternic de oțet cum îl are cel din comerț.
După o săptămână, este mai bun. Oasele s-au marinat complet.

Cotlete de porc marinate

Am cumpărat cotlete porționate, cu os, pentru că voiam să fac friptură la cuptor. 
Le-am aplatizat puțin cu cuțitul, cum s-ar zice, și pe lat, și pe cant.
Apoi le-am pus la marinat într-un amestec de sos soya, ulei, un strop de miere, piper, praf de usturoi, praf de cimbru. Le-am dat la rece circa o oră.
Cînd le-am pus în tavă, le-am presărat și cu sare.

La dăm la cuptor, acoperite, ca să se pătrundă, în suc propriu. Spre final, le lăsăm descoperite și după caz, mai adaugăm cîte un pic de apă sau vin alb.
Avem grijă să fie foarte bine pătrunse și ușor rumenite. 
 
Le servim, în principal, cu salate. Se înfulecă repede și uite-așa, iar am uitat de poza de final.

Rămâne pe data viitoare.

Biscuiţi săraţi (sărăţele) cu brînză şi ulei

Altă reţetă adaptată.
Aveam nişte brînză din care aş fi vrut să fac ceva, dar să nu fie dulce.
Am optat pentru sărăţele, dar nu aveam unt. Şi atunci am încercat să văd dacă iese bine cu ulei.
A mers perfect.

Am amestecat brînza (am avut de vaci şi de burduf) cu o cantitate aproximativ egală de ulei şi un ou.


Apoi am pus condimente: chimen, boia de ardei.

Ca să fie mai crocanţi, am pus şi un pumn de fulgi de ovăz.

Am mai pus bicarbonat de sodiu şi făină albă, cît a fost necesar pentru a obţine un aluat obişnuit.

Am înins o foaie de aluat din care am decupat biscuţii, dar nu mai ţin minte dacă i-am uns cu ou(?)

Parcă nu........

Prăjitură cu ciocolată și cremă de smântână (alt fel de kinder)

Văzând eu că foarte multă lume de pe-aici face prăjitură Kinder pingui, m-am hotărît s-o fac și eu.
Am cumpărat (aproape) toate cele necesare, am mai căscat gura prin magazine și cînd am ajuns acasă am constatat că nu aveam în frigider decât ... două ouă.
Orice om mai normal decît mine s-ar fi dus să cumpere ouă, mai ales că în rețeta pentru care optasem erau nu mai puțin de 10 ouă. Adică 10 ouă pentru 2 foi de pandișpan - cam așa ceva.
Însă eu am improvizat. Mi-am spus: pandișpanul poate fi înlocuit cu checul și tot am eu o rețetă de chec cu două ouă. Astfel că am făcut 2 foi după rețeta respectivă, ușor modificată, conform scopului propus, și anume:
Blaturi: 2 ouă, 200 g zahăr, 100 ml ulei, 200 ml lapte, 100 g griș, făină albă, 3-4 linguri de cacao, amoniac, o lingură de oțet, un pic de sare. 

(sau, mai simplu, pot spune că am pus o cană de zahăr, o jumătate de cană de ulei, o cană cu lapte, o jumătate de cană cu griș etc.) 
Crema:
900 ml smîntână, 6 linguri cu zahăr (fiecare poate pune cât vrea, nu e o problemă), 2 plicuri de zahăr vanilat, 2 plicuri de gelatină ( pe fiecare plic scria că încheagă 500 ml de lichid), 150 ml de lapte.

Glazura: o ciocolată amăruie, 100 g unt, 2 linguri ulei, 2 linguri apă. 


Mod de preparare
 Facem aluatul pentru chec, punând  ingredientele în ordinea următoare: ouăle frecate cu sare și zahăr, apoi punem uleiul, laptele, grișul, cacaoa, oțetul și la final potrivim făina, atât cât trebuie pentru a obține un aluat care curge (de chec). Nu uitați amoniacul.
Împărțim aluatul în două părți și coacem, pe rînd, 2 foi.

Am pus într-o tavă hârtie de copt și cu lingura am repartizat aluatul. Se coc repede. 
Crema: batem smântâna cu zahărul și vanilia, Într-un inbric amestecăm laptele cu cele 2 plicuri de gelatină și lăsăm să se umfle. După vreo 10 minute, punem ibricul pe foc și amestecăm pînă se dizolvă, dar nu lăsăm să se încălzească lichidul prea mult, să nu fiarbă. Îl dăm deoparte și după ce s-a mai răcorit, dar este cald, îl adaugăm în frișcă și batem bine cu mixerul. Dăm totul la frigider, pentru circa 10 minute (se va întări, dar nu de tot, căci altfel n-o mai putem întinde).
La glazură, am sfeclit-o. Mi-a ieșit prea groasă, chiar dacă am mai adăugat niște apă. N-am reușit s-o întind bine peste cremă șia  rămas ca niște bucăți groase de ciocolată. N-a fost rău, dar data viitoare știu ce am de făcut: voi amesteca ciocolata cu smântână - am văzut și aceatsă variantă la cineva, pe blog, ca să iasă mai fluidă și atunci ajunge și pentru deasupra. 

Asamblare: așezăm într-o tavă o foaie și punem deasupra jumătate de cremă. O dăm la frigider vreo 10 minute, o scoatem și punem glazura, iarăși o dăm la rece. La final, punem restul de cremă și cealaltă foaie. Eu nu am mai pus glazură deasupra, a mers foarte bine și așa. Oricum, se pot găsi multe variante.
A ieșit foarte bună, toată lumea a savurat-o cu plăcere (an dus-o la o aniversare). Nu mai spun că a trebuit să fac totul repede- repede, că eram în criză de timp. 
Observații - mai bine zis, corecții:
Repet: galazura se poate face din ciocolată topită pe foc mic sau baie marină, cu smântână.
- varianta doi - putem pune în loc de glazură un strat de ciocolată rasă. Foile trebuie făcute chiar mai subțiri, cu răbdare, nu cum n-am precipitat eu, și se pot pune în tava mare de la aragaz - eu am folosit una mai îngustă.
Oricum, rețeta se va repeta. 

Borș cu costiță afumată și hribi uscați

O rețetă din bătrâni, absolut delicioasă. O combinație desăvârșită de arome.........Nu am cuvinte.......
Folosim scăriță sau costiță afumată.

Ciupercile uscate (un castronel) le punem le hidratat, în apă călduță, cu o seară înainte.

Apoi ne ocupăm de carnea afumată. O tăiem în bucăți potrivite și o opărim în apă clocotită. Spălăm iarăși carnea și o punem la fiert, la foc domol, într-o oală cu 2-3 l de apă rece, astfel ca să iasă o zeamă gustoasă. După vreo 35  de minute adăugăm o ceapă mare tăiată foarte mărunt, morcov ras și albitură -păstîrnac, țelină, ce avem - și ciupercile, cu tot cu zeama în care au fost înmuiate. Mai lăsăm totul să fiarbă vreo 25 de minute, adică să fie carnea bine fiartă, ca și hribii.

Adăugăm cartofi tăiați cuburi, iar după ce fierb vreo 10 minute punem zarzavat de ciorbă de la borcan (sau roșii, ardei, gogoșari și verdeață). După ce clocotește încă vreo 5 minute, adăugăm 500 ml de borș clocotit ( se pune mai mult sau mai puțin, depinde cât e de acru), o ramură de cimbru, potrivim de sare. 

Stingem focul, presărăm verdeață - leuștean, pătrunjel - și mâncăm cu poftă,  preferabil cu mămăligă.

Ce bine-ar merge borșul ăsta acuma, pe frigul ăsta. Mai ales că l-am făcut mai demult, fiind o rețetă de iarnă. Dar nu-i nimic, pot repeta figura, de ce nu?

Curry de dovlecei cu orez

O mîncare mai ușoară, dar gustoasă.

Se face repede și se mănâncă repede. Avem nevoie de dovlecei, orez, condimente, ulei, ceapă, un ardei; cantitățile - după gust și necesități.

Răzuim ușor coaja dovleceilor, apoi îi tăiem felii. 

Încingem uleiul și adaugăm condimente - boia, piper, curry, turmeric (asta am pus eu, fiecare face cum dorește). Amestecăm continuu cu lingura de lemn și avem grijă să nu se ardă deloc, de aceea imediat adăugăm ceapă tocată mărunt și ardei gras tăiat cuburi. Lăsăm să se călească la foc mic, cu capac.  

Adaugăm și dovleceii și îi inăbușim. Punem treptat cîte puțină apă, sărăm.  

Orezul îl fierbem separat.
Când dovleceii sunt pătrunși, amestecăm și orezul.

Potrivim de sare și condimente, mai fierbem puțin.
Această mâncare este bună dacă orezul și dovleceii sunt lăsați ”al dente” și să nu fie zemoși.
Dacă i-am fiert și i-am terciuit, n-am făcut nimic bun.

Un meniu pe bază de peşte

O masă festivă pentru amatorii de peşte sau pentru Florii sau alte sărbători, cînd e post şi e dezlegare la peşte:

APERITIVE:
- platou cu peşte marinat, măsline, ceapă verde, roşii

- pastă de ton, pe biscuiți sărați

- macrou afumat cu măsline, roşii, ceapă



- platou cu surimi în ulei, hering marinat
 
- icre de crap cu ceapă şi ridichi

Borş pescăresc - cu peşte oceanic, borş de casă


- file de cod la cuptor cu mirodenii şi garnitură de legume