Cum organizam bufetul suedez - How to organize Swedish buffet

Am fost si sunt adepta bufetului suedez. In general, cand am mai multi oaspeti sau cand e sarbatoare, prefer acest tip de masa. Are avantajul ca poti pregati si aseza totul din timp si nu trebuie, ca gazda, sa te transformi in bucatar si chelner si sa nu ai timp sa vorbesti cu oaspetii. Am fost la onomastici sau alt fel de petreceri la care biata gospodina, dupa ce gatise toata ziua, trebuia sa faca naveta intre bucatarie si sufragerie, sa puna farfuriile pentru ciorba, sa le ia, sa aduca raciturile, apoi sarmalele etc. Musafirii o trateaza ca pe o bucatareasa; unul cere sare, unul cere apa, altul nu mai termina din farfurie. Apoi, oaspetii nu vin toti odata. Cand mesenii au ajuns la sarmale (unii vor si mamaliga calda), apar altii pentru care trebuie aduse din nou aperitivele. Dupa vreo 2-3 ore, o vezi pe gazda clatinandu-se pe picioare, in timp ce petrecerea se inteteste.Apoi mai este si alt aspect (eu fiind o feminista): toti ai casei petrec cu musafirii, in timp ce femeia sotie si mamma e absolut absenta de la placerea petrecerii (unele nici macar nu mai mananca), avand atata de trebaluit. Imaginea familiei respective e cea a barbatului vesel si petrecaret si a femeii repudiate la coada cratitei. Eu prefer imaginea unui cuplu armonios. De aceea, cred ca organizand masa tip bufet, poti sa te arati in fata musafirilor eleganta si ca o partenera reala a sotului, nu ca servitoare.
Alt aspect> ca prietena a gazdei, esti tentata sa o ajuti sau uneori ea chiar iti cere ajutorul. Recunosc ca am mai facut si eu cate ceva si, nu stiu de ce, nu m-am simtit bine si mi se parea ceva ... de mahala. Ulterior am citit in Codul manierelor elegante ca este de mare prost gust ca o doamna invitata la o petrecere sa se bage in bucataria gazdei sau sa debaraseze de pe mese!

Cum organizam treaba
Nu este deloc simplu de realizat un bufet suedez reusit. Caci o astfel de masa nu inseamna doar salamuri si branzeturi cu masline, saleuri si dulciuri din comert. De regula, bufetul suedez romanesc daca ne putem exprima asa) cuprinde salamuri si branza, chiftele, salate cu maioneaza - boeuf, de telina, snitele, iar legumele apar doar ca frunze de salata dca ornamentm pe marginea platourilor. In alte parti ale lumii, am vazut ca la astfel de mese se servesc si multe sosuri (dip) cu fel de fel de cruditati taiate sub fooma de baghete ( morcovii si telina nu lipsesc), alaturi de branzeturi si multe fructe. Parca ar fi bine sa combinam cele doua tipuri de mese.

Despre salam
Daca era o raritate pe timpul lui Ceausescu, acum salamul de vara sau chiar cel mai bun e un aliment banal si nu are ce cauta pe o masa festiva, unde trebuie servita mancare mai rafinata. E atat de urat sa vezi la nunti platoul de apertive umplut cu salam. Acesta trebuie inlocuit cu orice preparat din carne, facut la bucatarie - chiftea, snitel, rulada.

Ca sa realizam un bufet impresionant, poate fi usor, daca tinem cont de cateva reguli simple, care inseamna VARIATIE:
- jumatate din produsele expuse vor fi cele proteice ( branza, carne) si jumatate legume si verdeturi; un astfel de bufet va impresiona prin culoare si abundenta
- alimentele proteice vor fi variate (obligatoriu)
carne (fripturi, rulade, preparate)
oua
branzeturi

peste/icre

- vom prepara cateva paste si salate cu care vom umple legume (rosii, ardei, masline, ciuperci) sau prezentate ca salate sau pe paine, in clatite, choux-ri, eclere, tarte, cosulete etc.

- apreciate sunt ouale si ciupercutele umplute, pateurile.

 ORNARE
* pentru a putea prezenta mai bine platourile, incercati sa improvizati pe masa (asezata langa un perete) un postament, sa fie prezentate platourile pe 2 trepte (se vad mai frumos si se servesc mai usor);

* pentru a colora unele dulciuri, aperitive, sosuri, etc. putem apela la coloranti naturali vegetali ca: suc de sfecla rosie, suc de morcovi, suc de fructe de padure proaspat sau conservat, suc proaspat extras din spanac.

* iarna, un tort imbracat in frisca se decoreaza rapid cu cateva crengute de brad de care prindem conuri si globuri de ciocolata maro sau alba.

* platourile cu buseuri sau sandvisuri unse cu pate de ficat sau pasta de masline se orneaza cu firisoare subtiri de unt alb

* un platou cu icre se poate orna cu felii de lamaie, alternand cu rulouri mici de peste marinat (umplute cu gogosar sau castravete murat, de care se gasesc in comert;)

* platurile cu branzeturi se orneaza cu scobitori (tepuse) colorate decorative in care infingem boabe de struguri, masline, feli de castravete proaspat, ridichi

* in platourile cu afumaturi, peste, folosim scobitori in care infingem felii dintate de lamaie, masline, flori taiate din gogosar rosu, alte legume marinate (conopida alba si mov, cuburi de dovlecel marinat, ciuperci);

*inelele suprapuse de ceapa rosie si alba sunt indicate pe platourile cu peste (afumat);

* in mijlocul unui platou cu creveti pane sau chiftelute, asezam o cupa ( o jumatate de rosie mare, de portocala sau lamaie) umpluta cu un sos picant;

*inelele de ceapa mare, alba, facute pane, vor insoti cu succes multe gustari;

Sa nu lipseasca fructele si prajiturele variate:

Zi trista

Fiind o victima a Taxei forfetare si a firmei Rodipet, ieri am suspendat activitatea firmei, pentru o perioada de 3 ani (sau poate mai putin, daca se schimba ceva in tara noastra). Despre toate acestea si procedura de suspendare am scris AICI. M-am gandit ca poate mai este cineva in situatia mea si sa se grabeasca sa suspende activitatea, altfel va avea de platit aceasta taxa.

Semneaza petitia http://www.petitieonline.ro/petitie-p35243045.html

Taxa forfetara - Scapa cine poate/ "Sa plateasca sau sa crape!"/Mai exista prezumtia de nevinovatie?
Avand o firma mica, cu administrator unic, cu profit aproape inexistent, m-am trezit in situatia de a nu avea posibilitatea de a plati statului acele zeci de milioane pentru taxa forfetara.
Cat de absurda este impunerea acestui bir, nu stiu daca intelege toata lumea. Unele cunostinte cu care m-am intalnit (salariati la stat sau pensionari), jubilau de multumire ca o parte din semeniii lor au patit-o. "Sa plateasca sau sa crape!" - mi-a spus cineva, desi nu avea nici o tangenta cu aceasta problema. Pur si simplu, e vorba de o mare bucurie, pentru unii, daca moare capra vecinului.
Realitatea este cruda: firme mici, din care omul scotea un salariu mai mare sau mai mic, vor fi inchise, iar numarul somerilor, acum, pe perioada de criza, va creste si mai mult.
Din pacate, si eu a m fost nevoita sa renunt la activitatea mea, pe care o faceam mai mult din pasiune. Editam o revista si de-abia reuseam sa adun banii de tipografie, profitul fiind ca si inexistent. De aceea, nici nu am mai scazut din profit banii cheltuiti cu telefoanele si cu transportul - desi puteam, dar voiam ca in fiecare an sa inchid totusi cu un profit mic. Spuneti-mi daca ati vazut vreo firma care sa nu aiba cheltuieli cu telefoanele si transportul? Nu exista.
Iar acum, considerandu-se ca am declarat profit mic pentru ca, desigur, " fur" (daca exista astfel de suspiciuni, de ce nu controleaza firmele cu profit mic, sa vada unde se duc banii?) si, daca am firma, sunt, ca si ceilalti in situatia mea, "escroaca" (nici nu-mi vine sa scriu acest cuvant)- am fost pedepsita.
NOi, astia mici, suntem adevaratii hoti din Romania.
Nu mai spun cate organe de control (de inabusire a initativei particulare) trebuie sa suporte tot cei mici, care nu scapa fara amenzi date pentru NIMIC.
Asadar, solutia optima, in conditiile date, am considerat ca este suspendarea firmei pe 3 ani - deocamdata. Ce-o mai fi, om vedea; poate trece criza, poate va veni la putere alt guvern si alt presedinte, sa indrepte aberatiile actualilor mafioti. Si pentru suspendare trebuie sa gasesti bani - costa intre 2-300 lei.
Am remarcat pe net ca unii avocati (ei nu vor plati taxa forfetara) si firme specializate isi ofera serviciile de suspendare a firmelor.
NU APELATI LA EI. VETI PIERDE BANI

111 Egg Resipes

111 Egg Resipes

Va recomand o carte: cele 150 de retete care fac fala traditiei transilvanene

Se numeste simplu - Prajiturile ardelenesti - cele 150 de retete care fac fala traditiei transilvanene si este scrisa de Sorina Tibacov.
Pe mine m-a incantat ca am regasit retete pierdute si altele ale unor prajituri pe care le-am mancat si mi-au placut, dar nu mi-au fost impartasite. In plus, retetele sunt culese de la doamne in varsta si preluate din familie - deci sunt vechi de sute de ani ( sau macar de o suta ...).
Iata ce spune autoarea:
"Bogat amestec mai e şi Transilvania! Aproape o Europă în miniatură, căci din Banat pană în Maramureş s-au tot pus laolaltă români, maghiari, saşi, secui, şvabi, sarbi, evrei, ucraineni.Şi au trăit împreună mai paşnic sau mai duşmănos, după cum erau vremurile. Fiecare neam s-a străduit să-şi păstreze limba şi obiceiurile, iar în materie de gastronomie, felurile zise specifice ori naţionale şi-au păstrat cu mandrie identitatea.
În schimb, în ceea ce priveşte prăjiturile, s-a instalat o (dulce!) devălmăşie. Umbland mult după reţete prin case de români, germani sau maghiari, am constatat că nimeni nu mai ştie ce origine au dulciurile şi de la cine a aflat secretele scrise
în carneţel. Îmi şi închipui un fel de conspiraţie a nevestelor, care, în timp ce bărbaţii li se ţineau de polemici naţionaliste, împingeau portiţa din fundul grădinii şi mergeau pe la vecine cu farfuria cu prăjituri, bucuroase să facă schimb de reţete. "

Aici am gasit-o la cel mai mic pret - 12 lei ( in general se vinde cu 20).

Iata si o reteta - Tort cu nuca

Dac-as fi o floare....

Am primit o leapsa de la Diana si doua premii de la Amirabela.

Leapsa primita de la Diana mi-a placut mult. Intr-adevar, intrebarile sunt foarte atractive si cred ca ne ajuta sa ne cunoastem mai bine.
Sa zicem ca eu sunt:

O floare: un trandafir roz
Un anotimp: primavara
O culoare: lila
Un animal: o pisica
Un obiect vestimentar: o palarie din dantela
O piesa de mobilier: un scrin
O piesa muzicala: Da tempeste (din "Iulio Cesare" de G.F. Handel)
Un peisaj: alpin
Un obiect: ceasca de portelan
Un instrument muzical: clavecin
Un copac: brad
Un oras: Londra
Un vers: ar fi mai multe....."Inchisa daca va e lumea, recoboriti-va-ntre roze/Parfumele din mai inalta reinnoite-apoteoze,(....)Vestalelor, daca-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze/E cerul inca plin de stele, si cimpul inca plin de roze." (Macedonski)
Persoana publica: nu stiu...
O persoana apropiata: iubitul meu
O carte: Muntele vrajit
Un fel de mancare: serbet de trandafiri
Un supererou: nu-i de mine....
Un fenomen al naturii: o ploaie de vara
O masina: de epoca
Un fruct: fragi
O parte a corpului: ochi
Un film: La rascruce de vanturi
Continuam cu Mihaela, Cristina K si Nico.

Tort picant

" O paine se taie patrat, apoi in trei foi, care se umplu cu urmatoarele compozitii: 125 g sunca tocata si 100 g unt; a 2-a foaie - sardele frecate cu 100 g unt; a treia - 120 unt frecat cu 100 g parmezan si doua oua fierte tocate. Ungem tortul cu aceasta ultima compozitie, garnisim cu castraveciori, ridichi, rosii, ardei." (Almanah 1939)
Eu faceam asemanator un tort surpiza: in interior puneam umpluturi sarate - putem folosi si umplutura cu pate de ficat, cu pasta de masline. In exterior, il acopeream cu pasta din unt, cascaval si branza de vaci, iar cu posul faceam floricele si presaram albus ras. Parea un tort diplomat si invitatii credeau ca nu le voi servi decat desertul.

Calatorie culinara _ Fish and chips

Calatoream, acum cateva luni, cu gandul, in Marea Britanie si scriam atunci de micul dejun englezesc si de gemul de portocale. Acum, tot cu gandul la insulari, voi prezenta o reteta traditionala englezeasca - fish and chips - Peste si cartofi prajiti. Poate parea o combinatie indigesta, dar totul depinde modul de preparare. Pestele este totdeauna un peste alb, facut pane, astfel mirosul de peste prajit e atenuat. Iar cartofii se fac in friteoza sau in tigaie, astfel ca sa fie crocanti la exterior si pufosi in interior. Este un fel apreciat in Regatul Unit si Irlanda, de unde a fost raspandit si in alte zone locuite de populatie ce provine din insula- cum ar fi America de Nord, Australia, Noua Zeelanda, Canada, Africa de Sud. Candva, si la noi pestele era mancarea saracului. Era ieftin si oricine isi permitea sa-l cumpere.La fel era si in Anglia.Pestele si cartofii erau cele mai ieftine alimente si se gaseau in toate pub-urile si chioscurile, fiind hrana clasei muncitoare. Este mentionat si in romanele lui Dickens. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, acest fel de mancare deveniseb baza alimentatiei pentru toata lumea. Asa inconjurati de ape cum sunt, nu aveau cum sa n-aiba peste.

Cum fac eu cartofii pai:
Tai cartofii in batoane si ii oparesc 5 minute in apa clocotita; ii scurg, ii clatesc rapid cu apa rece  si ii sterg intr-un prosop. Ii prajesc in ulei incins de palmier, intr-o tigaie mai inalta ( sau ceaun), ca sa fie nivelul uleiului ridicat. Focul trebuie sa fie destul de mare. Ii acopar cu capac si am grija sa-i invart de cateva ori. La final, pun sare fina. Cand sunt gata, de culoare aurie - aramie, sa nu fie arsi; se scurg foarte bine de ulei.Astfel facuti, cartofii sunt moi in interior si mai dietetic, caci prin oparire, au tras apa in ei si nu mai absorb acum uleiul. Tot datoritta oparirii, cartofii elibereaza in apa o cantitate de amidon si nu se mai lipesc si tot de aceea seamana la gust cu cartofii noi. Mai adaug ca se prajesc mult mai repede decat cartofii pusi cruzi in tigaie - pe care riscam sa-i ardem sau sa-i scoatem cruzi. Nu in ultimul rand, uleiul de palmier este rezistent la prajire, nu dezvolta acroleina, ca alte tipuri de ulei (substanta care este cancerigena).
Cum facem pestele: Folosim file decongelat de merluciu, cod sau alt fel de peste. Il stergem de apa, taiem in batoane potrivite, il saram si piperam si il trecem prin faina alba. Pane-ul nu se face asa cum stim, cu ou, ci cu bere. Facem un aluat ca de clatite dintr-o cana de bere, sare, piper, boia de ardei si cateva linguri de faina. Trecem fileurile de peste prin acest aluat, avand grija sa adere bine la peste si il prajim in baie de ulei, pe o parte si alta. Se face repede, in 10 minute. Il scoatem pe hartie absorbanta. Le servim alaturi de cartofi.  Merge de minune si o cana cu bere.

Si cateva pubs:

 

Multumesc, Ina!

Participand la concursul organizat de Ina (Lifestyle blog) am obtinut o mentiune, care a constat  nu numai in notele si aprecierile  acordate de organizatoare, ci si intr-un premiu concret, dar ...tot de suflet:

 - 1 CD, o  carte - "Cele zeci porunci sub atac" si o revista , toate avand ca tematica omul in fata provocarilor lumii actuale.

Revista primita, Semnele timpului, e plina de informatii valoroase si o recomand tuturor: 

Este o revista de analiză şi opinie creştină ; ultimul număr a aparut sub genericul „Sfârşitul Lumii – mit şi realitate?” si marchează 100 de ani de la apariţia primului număr în România. Apariţia revistei, în ţara noastră, a fost întreruptă doar în perioada comunistă. 

Multumesc pentru toate darurile. Le voi citi (asculta)  cu placere.

Musaca cu piure de cartofi - Moussaka with mashed potatoes

Este mult mai buna (ce buna, delicioasa!)decat musacaua cu cartofi felii, chiar si atunci cand s-a racit.
Etapa I:
 Facem un piure de cartofi, obisnuit - batut cu lapte si unt - atat cat sa ne ajunga pentru 2 starturi de piure (in functie de cantitatea pe care dorim s-p preparam si de marimea formei in care o vom coace). Piureul sa fie mai moale, cu ceva mai mult lapte, pentru a nu deveni prea tare dupa copt. Pentru savoare, adagam nucsoara rasa sau putin turmeric.
Etapa a II-a:
Facem umplutura din carne, pentru care avem nevoie de 500 - 700 g carne tocata(de vita - am pus eu,dar se face si cu porc, pui), 2 cepe, 1 ou, patrunjel verde, o cana sos de rosii, piper, boia de ardei, putina faina, ulei.
Intr-o tigaie calim ceapa, taiata foarte marunt, fara a se ingalbeni; adaugam carnea si o calim vreun sfert de ora, subtiind cu putina apa si suc de rosii; lasam sa se raceasca, punem condimentele, oul, o lingura de faina. Compozitia sa nu fie tare, ca la sarmale, ci sa curga, ca un sos gros pentru spagheti ; ideea e ca la copt se va lega.
Etapa a III-a:
Ansamblarea: Intr-un vas de Jena uns cu ulei punem un strat de piure, turnam la mijloc compozitia de carne si apoi acoperim cu alt strat de piure. Deasupra mai turnam un pahar ( 1/2 suc de rosii, 1/2 apa ) si dam in cuptorul incins, dar la foc potrivit. Cand e legata si aproape coapta, ungem musacaua cu 2 oua batute in care am pus putina boia sau ketcup. Dupa ce o scoatem, o presaram cu cascaval ras. Cand e vara (sau cand avem),inainte de a da musacaua la cuptor o ornam cu cateva felii de rosii si ardei.
E prea ... buna...

O pizza reusita

Este o pizza obsinuita, cu aluat de paine, sos de rosii, cascaval, ardei, rosii , masline, busuioc.
O reteta bine stiuta. Astfel ca voi puncta doar cateva mici sfaturi de retinut atunci cand facem pizza: 
- facem aluatul cu faina de calitate si apa calduta si se lasa la crescut acoperit cu un servet gros, ud si bine stors;
- nu se lasa la crescut in tava, pentru ca va iesi aluatul prea inalt;
- dupa ce l-am intins in tava de copt, inainte de a pune orice ingredient, se unge aluatul cu ulei (de masline, preferabil), pentru a nu se umezi aluatul;
- in unele retete, peste ulei se intinde sos de rosii;
- daca punem rosii proaspete, le vom decoji si le vom scurge de zeama;
- deseori branzeturile se usuca la copt, de aceea este mai indicat sa punem un strat de branza pe care sa-l acoperim cu alte ingrediente, pentur a-l proteja, iar dupa ce scoatem pizza din cuptor sa presara restul de branza rasa si apoi o acoperim cu un servet, pentru a se topi;
- peste stratul de legume se toarna iar un pic de ulei de masline;
- frunzele de busuioc se trec si ele prin ulei, pentru a nu se arde;
- vom pastra marginile pizzei intacte,  fara a le unge cu ulei sau sos, pentru a creste mai inalte si mai pufoase;
- pizza s ecoace in cuptor foarte incins, cam 15-20 de minute;
- daca facem pizza cu creveti, scoici sau alte fructe de mare, acestea se adauga tot spre final, pentru ca altfel devin ca guma;
- pentru o pizza reusita, cu aroma specifica, se recomanda numai uleiul de masline;
- ca branzeturi, putem folosi si cas, proapsat sau sarat;
- nu trebuie sa renuntam la condimente- busuioc, maghiran sau salvie, rozmarin.

Aluatul de pizza
Nu se face atat de elaborat ca cel de paine, caci va iesi pizza foarte crescuta si cu mult aluat. Iata ce recomandari am gasit intr-o carte italiana:
se cerne 350 g faina pe planseta, se face o gropita in care se pun  3 linguri de ulei, sare, un praf de zahar, 200 ml apa calduta. Se amesteca cu varfurile degetelor si cand s-a omogenizat adaugam 25 gdrojdie, dizolvata in putina apa calda. Se framanta si se bate de masa 10 minute; se repeta de cate ori putem, ca aluatul sa nu se mai lipeasca de maini. Se lasa la crescut 25 deminte. Se framanta din nou si se pune in forma.