Se amestecă toate și se lasă la crescut la loc cald 35 de minute. Am frământat aluatul și l-am bătut de masă (ca să nu mai fie atât de lipicios), cam vreo 10 minute și l-am pus iar la crescut, intr-un castron acoperit.
Se modeelază pâinea. cum vrea fiecare, și se coace până ce se reumenește.
Mărturisesc că am avut o reținere când am încercat această variantă de pâine, cu mai multă făină de secară. rețetele de pe net indicau mai multă făină de grâu, și foarte puțină de secară. Am zis că degeaba se mai numește pâine de secară, dacă predomină tot făina de grîu.
Mi-a ieșit bună, pufoasă și cu un gust aparte, de pâine neagră.
A doua zi nu mai era șa de bună, deci e bine să nu faci prea multă o dată.
Curățăm găina, o spălăm și o tăiem bucăți.
O punem la fiert într-o oală încăpătoare, cu apă rece - să depășească cu o palmă nivelul cărnii, la foc mic. Vom pune și măruntaiele, iar dacă găina are și ouă, succesul este garantat.
După vreo 20 de minute punem și sare și spumuim, când este necesar. Pentru a se ridica spuma, mai turnăm din când în când în oală câte un pic de apă rece. Borșul trebui să fie limpede.
După o oră și jumătate adăugam o ceapă mare tocată fin, 2 morcovi rași și o rădăcină de pătrunjel. După un sfert de oră punem 1 gogoșar tocat fin și 2 roșii decojite tocate fin.
După incă 10 minute punem tăieței făcuți în casă, cu o zi înainte, din 2 ouă și făină. Nu sunt foarte pretențioși, pot fi și un pic mai groși.
Mai potrivim de sare.
Dăm oala deoparte, punem capacul și lăsăm să se întrepătrundă aromele.
Eu mi-am pus o porție cu o aripă, o bucată de piept și ficatul.
Mmmmmmmm.......Delicios și consitent. Nu mai ai nevoie de felul doi.
- am făcut o pastă aperitiv din brânză de vaci, din 800 g de brânză, 250 g de unt de calitate, sare, chimen, praz tocat și ceapă tocată fin, o bucată de gogoșar tocat fin, pătrunjel verde. Am amestecat brânza cu untul, să fie ca o cremă; dacă e brânza mai scoaptă, se pot pune și 2-3 linguri de smântână. Apoi se pun pe rând celelalte ingrediente.
- am opărit o bucată de praz și i-am scos foile; mie mi-ai ieșit cam tari, cred că trebuia să le opăresc mai mult. Ideea e să se înmoaie prazul, dar să nu se zdrobească. De asemenea, trebuie luate frunzele mai subțiri.
După ce s-au scurs, am îmbrăcat fundul unei forme de chec cu folie și apoi cu bucăți de frunze, ceva mai lungi decât forma. Deasupra am pus crema de brânză de vaci, am lipit bine capetele foilor de praz și am dat totul la rece.
După vreo oră am răsturnat conținutul pe un platou, am curbat ”corpul ”șarpelui și i-am modelat capul. Pentru că îmi mai rămăsese brânză, am făcut și un arici, cu țepi din sticksuri, care a fost de mare efect.
La final mi-am dat seama că nu lăsasem brânză pentru a face și niște ciupercuțe, cu pălărie din roșie. Și le-am realizat din cotor de praz, le-am presărat cu susan și chiar mi-au ieșit mai frumoase decât cele din brânză de vaci.
Nu se fac la fel ca pârjoalele; nu se pune usturoi - sau pui numai puțin.
Rețeta preferată este cea de AICI.
Eu le-am dat prin susan alb și apoi le-am prăjit. Au ieșit foarte -foarte bune.
Am făcut o maioneză bine legată, din un gălbenuș fiert, un gălbenuș crud, sare, muștar, ulei.
O țelină potrivită se rade prin răzătoarea fină, se amestecă și cu un măr ras (mai acrișor), sare și zeamă de lamâie. Am amestecat țelina cu maioneza - dacă lasă zeama se stoarce și se scurge zeama.
Potrivim gustul cu sare, lămâie apoi adăugăm și 4 ouă tari tocate mai mare. Ornăm cu măsline, gogoșar, albuș ras. Este un aperitiv apreciat și care se face rapid.
Prune dulci, aromate, parfumate cu scorțișoara, combinată cu gustul ușor dulceag al cartofilor și cu pesmetul rumenit în unt............Un deliciu!
Să mai scriu rețeta?
Eu prefer aluatul cu cartofi.
Nu am mai pus zaahăr in aluat, l-am făcut numai cu cartofi, ouă și făină, pentru că am pus zahar și în prune, și deasupra, în pesmet. Apoi, aluatul de cartofi devine cam lipicios când se pune zahăr și îl modelăm mai greu.
Cantitățile: 1 kg de cartofi fainosi si bine fierti cu sare, 2 oua, 500 g faina 000 - cantitatea variază, să fie ferm, aluatul nelipicios, dar nu prea tare.
Din experiență, am observat că aluatul iese mai pufos, mai aerat, cu cartofii fierți rași prin răzătoarea mică, comparativ cu cei trecuți prin mașina de carne sau mixer.
Cât timp fierb cartofii, scoatem sâmburii prunelor și punem în locul lor un pic de zahară tos și praf de scorțișoară.
Pesmetul - cam 1-2 căni - se călește într-o tigaie în care am pus 200 g de unt. Ametsecăm mereu, să nu-l ardem, apoi îl dăm deoparte. În acest pesmet adăgăm căteva linguri de zahar tos.
Ei, acum, dacă am dezghețat-o, ce pot să fac cu ea?
- Cornulețe - spune Gil, și-mi aduce repede un pachet de unt.
Așa că, Diano dragă, nu mai sta pe gânduri, treci la treabă.
Și am făcut aluatul:
1 pachet de unt de 200 g - moale și frecat cu lingura de lemn, în care adăugăm pe rând 5 linguri mari (sau 6, dacă sunt lingurile mai putin adânci) cu apă clocotită, 1-2 linguri cu otet, și putină sare. Omogenizăm și adăugăm faină - circa 500 g. Aluatul să nu fie vârtos, ci mai moale. 
De regulă, se lasă până a doua zi, dar eu l-am copt în aceeași zi.
Am lăsat aluatul să se odihnească vreo 30 de minute.
Am înpărți aluatul în 4 bucăți.
Din prima bucată am făcut ”cornulețe” tăiate dintr-un sul mai lung, rulat cu umplutură - ca să-mi intre mai multă, din care am tăiat apoi bucăți.
M-am gândit că acest fel de umplutură nu are cum să curgă în tavă, la copt. Și am avut dreptate.
Umplutura a fost făcută din:
nucă măcinată, albuș bătut, cacao, zahăr - dar nu mult, ca să iasă în față gustul de nucă și cel amărui de cacao-, puțin unt - toate după gust și după preferințe.
Din a doua bucată am făcut ca un fel de ochelari sau cornuri duble.
Din a treia, cornulețe clasice. 
Mai bune au fost cele duble, rulate din sensuri opuse. Le-am copt în cuptorul încins, la foc potrivit - nici mare, nici mic.
Se trec prin zahăr pudră și zahărvanilat.
Sunt foarte bune și le voi face la iarnă (cred).Miroase atât de frumos în casă a unt, vanilie și nucă prăjită!
