Fasole nouă la ceaun

Este ca o mîncare de fasole obişnuită, dar cu cantităţi mai mari de legume, care au un gust teribil acum, toamna.

Mai întâi pregătim fasolea:
o spălăm, o punem la fiert cu apă rece, după primul clocot aruncăm apa, apoi o punem din la fiert  - de acum încolo vom folosi numai apa caldă; mai schimbăm o dată apa după 30 de minute, apoi o lăsăm să firabă cât e necesar. Este suficient să se arunce prima apă - ca un fel de spălare suplimentară - şi doar o singură apă de la fiert. Sunt persoane care aruncă apa de 3 ori pe parcursul fierberii fasolei, in credinta ca in acest fel nu va provoca probleme intestinale, dar aceste probleme sunt produse de cantitatea mare de celuloză din fasole. Dacă nu e fiartă bine sau este un soi cu coaja mai groasa, va fi mai grea de digerat.
Dacă schimbăm zeama de la fasole de multe ori, vom arunca inutil toate vitaminele şi sărurile minerale dizolvate în aceasta.
Folosim 300-500 g de fasole.
Truc:
În cazul fasolei mai vechi, care fierbe greu, dupa ce schimbam prima apă adăugăm in apa calda un pic de bicarbonat de sodiu - cât un bob de piper, urmând ca, după ce fierbe 30 de minute să schimbăm  această apă; dacă punem bicarbonatul în apa finală sau punem prea mult, se va simţi gustul acestuia în mâncare. Bicarbonatul înmoaie foarte bine boabele de fasole.
Dacă vedem că se ridică deasupra coji desprinse de pe fasole, cum  mi s-a intîmplat mie, vom turna o cească de apă rece si le vom indepărta pe cât posibil.

Cînd fasolea e fiartă pe jumătate, adăugăm 2 cepe mari tăiate foarte mărunt, 2 morcovi tăiaţi cuburi, 1 pătrunjel şi o felie de ţelină.Acestea vor fierbe ăndelung şi vor da un gust dulce şi aromat mâncării. Tot acum adăugăm şi puţin ulei deasupra, care va grăbi fierberea. Cine vrea, va căli ceapa şi legumele inainte de a le pune in fasole, dar vă garantez că şi această variantă mai dietetică este foarte bună.
După vreo 20 de minute de fiert, punem roşii decojite şi tăiate mărunt şi mulţi gogoşari şi ardei tăiaţi de asemenea mărunt - vreo 3-4 bucăţi.

Lăsăm să scadă pe foc domol, potrivim de sare şi arome - dafin sau enibahar, putin coriandru măcinat, sare, piper, puţin zahăr.

La final, presărăm verdeaţă. Merge bine mărarul.

Fasolea are un gust bun dacă punem deasupra şi puţin cimbru proaspăt.

Tocană de legume pentru iarna

Este foarte gustoasa si se face repede.

Folosim ca măsura un castron obişnuit, nu mare, sau o farfurie cu vârf.

Avem nevoie de 1 castron cu ceapa tăiata jumatati, unul cu morcov, unul cu gogoşari (şi ardei), unul cu roşii.o ţelină, 1 pahar cu ulei, o cană cu orez, suc de roşii, sare, piper, foi de dafin.

1 - ceapa se opareste, se spala, se toaca si se pune in ulei, sa se caleasca uşor.

2 - deasupra punem morcovul trecut prin răzătoare.

şi ţelina:

3 - gogoşarii tăiaţi felii:

4 - roşiile decojite, tăiate cuburi:

După ce fierb toate vreo 30 de minute - se adauga suc de roşii, apă - ca să nu se ardă, ca si sare, piper enibahar - punem orezul  fiert inainte vreo 20 de minute.

Se omogenizează, se pun frunze de ţelină tocate, se fierbe cât credeti că e necesar - să nu se facă terci orezul.

Se pun in borcane care se sterilizeaza.

Se mai pot face si alte combinatii, dupa gust.

Este gustoasă şi dietetica, dacă aveti grijă sa nu o prăjiţi.

Salata de ghebe marinate cu gogosari - pentru iarna

Este o reteta usoara si apreciata de toata lumea.

Ai nevoie de ghebe cat mai marunte.

Se pregatesc usor, în tava mare de la aragaz, astfel:

Ghebele bine spalate si curăţate se pun in tava mare de la aragaz; tava sa fie umpluta cu vârf.

Peste ele se toarna o cana cu ulei si se dau la cuptor, la foc potrivit, pâna se inmoaie - dar nu foarte mult.

Se mai toarna peste ele o cana cu solutie de oţet - o jumătate de cana cu oţet şi o jumătate cu apă.

Se adauga gogoşari sau capia copţi şi decojiţi - după ochi, cum se spune.

Se mai pot pune şi masline, dar opărite dinainte, sa nu dea un gust prea preganat salatei.

Mai punem sare, piper boabe, enibahar si foi de dafin - dar nu multe, si dam la cuptor din nou.

Când consideram ca sunt făcute, le punem fierbinţi in borcane cu filet, pe care le aşezăm sub pături până a doua zi.

Destul de uşor.

Sunt un deliciu, la aperitive, la fripturi etc.

Limba cu sos de rosii si masline

Am făcut reţeta ca la carte, aşa cum scrie într-una mai veche, al cărei autor nu il mai cunosc, pentru ca lipsesc de mult coperţile. Dar tot ce am făcut de-acolo -mai mult prajituri, căci în rest gătesc după cum ştiu şi după ce am - a ieşit foarte bine.
Aşadar, limbă, adică tot ce e mai bun sau tot ce e mai rău (ca într-o povestioară de-a lui Esop), depinde cum priveşti lucrurile.

Am avut limbă de porc, care e foarte fragedă comparativ cu cea de vită.
Se pune cam o limbă pentru 2 porţii, depinde cît de mult vreţi să gătiţi.
Mâncarea e mai bună rece, aşa că se poate calcula şi pentru a doua zi.
Ingrediente:
2-3 limbi, o ceapă medie, 75 ml ulei, o foaie de dafin, 25 g făină, 100 ml vin alb, 200 ml suc de roşii, 50 de măsline, o lămâie, 10 boabe de piper, 1-2 linguriţă muştar, supă in care a fiert limba, sare şi zahăr pentru potrivit gustul.

1 - mai întâi, fierbem limba.
De regulă, se fierbe în apă rece, cu sare, ceapă şi rădăcinoase, timp de o oră şi jumătate sau 2 ore.
Se spumează, se fierbe pe foc redus.
Când intră furculiţa cu uşurinţă în carne, o scoatem să se răcească numai puţin, căci trebuie să o curăţăm de pieliţă cât e caldă.
Limba fiartă şi curăţată se păstrează in supă, până la întrebuinţare.

2 - ceapa se rade prin răzătoarea cu găuri mici

apoi se căleşte ăn ulei, fără a se rumeni.

3 - Se stinge cu sucul de roşii frecat cu făină şi supă rece

4 - se adaugă celelalte ingrediente, inclusiv limba tăiată felii subţiri..

5 - Se fierbe,

se pun şi măslinele

6 - Se fierbe totul cam 30 de minute. Sosul nu trebuie să fie gros, deoarece când se răceşte se mai îngroaşă.Se potriveşte de sare la final, pentru că şi măslinele vor mai săra mâncarea.
7 - La final se adaugă şi căteva bucăţele de lămâie - atenţie insă, să nu iasă prea acră.

Se serveşte rece, garnisită cu  felii de lămâie.

Mazăre cu găluştele

Cum putem imbunatati o mâncare simplă de mazare?
In general, cu frigănele, dar este bine sa ne ferim de prăjeli. De aceea am optat pentru galuşte fierte.
Au fost foarte bune!

Facem o mâncare de mazăare, cu ceva mai multă zeamă.
Am făcut mai intâi un sos din ceapă trasă in ulei, cu apă, morcov, roşii şi ardei.
Când au fiert, am adăugat mazăre conservată şi mărar, sare şi 2 boabe de enibahar.
Le fierbem 5+10 minute, apoi cu o lingură aşezăm uşor ăn zeama, deasupra mâncării, câte o găluşcă, pe rând.
Le lasam sa fiarba, cu capac.
Daca trebuie, dupa 7 minute le intoarcem pe cealaltă parte.
Cum se fac găluştile:
într-un castronel batem un pic 2 ouă cu 1 praf de sare, apoi adăugăm făină până obţinem un aluat ca de clătite, dar mai gros.

Prăjitură cu vişine

ingrediente:

4 oua

o cana cu zahar - circa 250 g

100 g unt sau o jumatate de cana cu ulei

200 g iaurt sau lapte

sare

faina

praf de copt

lamie

800 g visine proaspete sau conservate cu asprina sau congelate

Facem un aluat ca de chec, astfel:

se bat mai intai ouale cu sare si zahar, sa fie cremoase, se adauga untul putin topit sau uleiul, cite putin. Apoi iaurtul, coaja de lamie, faina - intre 500-750 g, cat sa iasa un aluat de chec, dar nu foarte tare. Adaugam praf de copt omogenizat cu lamaie, amestecam totul si punem in tava.

Presaram cu visine, fara simburi,  trecute usor prin faina.

Se caoce 30-40 de minute.

O pudram cu zahar pudra si........pofta buna.

Nota:

Eu am facut-o cu visine proaspete, pe care le-am trecut prin faina, dar nu le-am mai adaugat zahar. Astfel visinele sunt chiar acrute, dar merg bine cu aluatul dulce.

De regula, gospodinele lasa visinele, curatate, sa stea cu zahar tos, deoparte, macar 15 minute. Ideea era ca visinele sa fie indulcite si sa mai scapam si de zeama lor. Din cauza zaharului, visinele lasa mult suc, dar nu vor mai fi intregi in prajitura si nici nu vor mai avea un gust atat de pregnant, singurul gust care iese in fata fiind cel al zaharului..

In fond, fiecare face cum vrea

Gnocchi cu sos de rosii si parmezan

Cum facem galustile:

800 g de cartofi fainosi

250 g faina tip 000

2 oua

sare, piper

Se fierb cartofiii in coaja, se curata si se paseaza, se amesteca cu faina, cu ouale, cu sare si pier.

Se formeaza galustele alungite, care se fierb in apa clocotita, sarata. Se scot cind se ridica la suprafata.Se pun intr-o strecuratoare, sa se scurga apa.

***

Separat, incalzim sosul de rosii, il condimentam dupa gust, cu piper, oregano, busuioc.

Amestecam gnochi cu  brinza sau putin parmezan

Punem portiile in farfurii.

Turnam sosul peste gnochi, presaram parmezan si servim  imediat.

Scrumbie în sos de lămâie, cu ceapă şi gogoşari

Ceva rapid, de vara, pentru amatorii de peşte.

Avem nevoie de :

scrumbii de Dunăre, proaspete - o bucată de persoană; ale mele au avut şi icre.

o ceapa

un ardei-gogoşar

ulei de măsline

o lămâie

sare, piper

un praf de cimbru

Curăţăm peştele, îl spălăm şi il tăiem bucăţi.Il condimentăm cu sare şi piper.

Taiem ceapa peştişori şi o punem in apa cu oţet. Astfel se va menţine mai tare, ulterior.

Punem peştele intr-o tava, il stropim cu zeamă de lămâie şi ulei de masline.

Presarăm ceapa printre feliile de peşte, apoi şi feliute de ardei - dar nu multe, pentru a nu acoperi gustul peştelui.

Presărăm cimbru şi dăm totul la cuptor.

Servim cu feliuţe de lămîie, rece sau cald.

Dupa gust, se mai poate pune un căţel de usturoi , frunze de pătrunjel verde

Notă
Aceasta reţetă se poate face si cu peşte sarat, tinut câteva ore la desărat. Iese foarte bun.

Mazăre cu carne

Folosim orice fel de carne dorim; am avut de porc, proaspata, dar se poate folosi şi afumată.

Prima etapă:

Calim uşor o ceapă tăiată mărunt, in putin ulei, adaugăm cubuleţele de carne şi dupa ce s-au făcut albe pe toate părţile, turnăm 1-2 căni de apă clocotita şi o lăsăm să fiarbă la foc mai domolit, pentru ca sa se facă carnea cât mai fragedă.

Se fierbe cam 40 de minute, depinde cât de tare este carnea, deci trebuie s-o verificăm.

A doua etapă

-adăugăm ardei sau gogoşari tăiaţi mărunt, mazărea conservata sau congelată, apoi mai fierbem 5 minute.

A treia etapă

- punem suc de roşii sau bulion dizolvat in puţină apă calda, o lingura de făină dizolvata in puţină apă rece.

-potrivim gustul de sare, piper, punem şi 1-2 de linguriţă de zahăr, o lingură de mărar, câteva boabe de enibahar. Se mai fieb toate 5 minute.

La final, presărăm mărar tocat.

Dacă folosim mazăre proaspătă, o punem în carne dupa ce aceasta a fiert 30 de minute si se fierb împreună în continuare.

Icre preparate cu griş

Am observat că multă lume se fereşte să pună în icre griş sau pâine şi mulţi chiar se laudă cu asta. Nu văd de ce, pentru că acest adaus nu strică gustul sau aspectul icrelor, ba, dimpotrivă, le face mai ferme şi mai digerabile -adică mai puţin grase - ca să nu zic greţoase. Acuma, depinde şi de gusturi. Mie îmi plac cele făcute cu griş, pt.că, de când miezul de pâine nu mai este aşa de ferm, când este înmuiat rezultă o pastă lipicoasă, subţire şi fără consistenţă.

In plus, grişul seamănă la aspect cu icrele - având acele mici bobiţe, deci este bine mascat în compoziţia finală, icrele ies mai tari şi pot fi aşezate frumos şi sunt şi mai digerabile, fiind uşor suportate de către persoanele cu diverse sensibilităţi.....

Cum se prepară:

La 100 g de icre proaspete sau sărate folosim cam o ceaşcă de griş fiert, pentru care trebuie să fierbem cam 2 linguri de griş la 100 ml apă-aproximativ.
Grişul fierbe repede, apoi se pune intr-un castronel şi se lasă la răcit.
Icrele sărate se lasă 2-3 ore la desărat în apă, apoi se scurg foarte bine de apă.
Cele proaspete, se curăţă de pieliţe şi se usucă puţin într-un castronel aşezat deasupra unui ibric cu apă clocotită; ideea e să fie uscate puţin.
Când ambele ingrediente sunt reci, se amestecă intr-un castron, cu o lingură de lemn, apoi se adaugă zeamă de lămâie. Incepem apoi să încorporăm ulei, puţîn câte puţîn, ca la maioneză, frecînd mereu în acelaşi sens. Punem cam 100 ml ulei.La final, adaugăm puţină apă minerală - atenţie, să nu devină subţiri, doar să fie pufoase -şi zeamă de lămâie după gust.
Se adaugă în compoziţie ceapă tocată mărunt, ţinută înainte in apă rece, ca să iasă sucul iritant.
Ornăm cu măsline şi lămâie şi mâncăm cu pâine proaspătă. Ce poftă mi-am făcut, că acum sunt la cură şi nu am voie pâine. Iar icre fărăr pâine, nu văd cum s-ar pute mânca.

Observaţii:
- cantităţile se pot modifica după preferinţe
- la icrele prea sărate, se pune mai mult griş
- cine vrea, poate pune mai mult ulei.

Plăcintă umplută cu morcovi şi ghimbir

Este o reţetă inventată de fratelo Virgilio, deci e originală.
De post, vegan etc.
Important e că a ieşit şi foarte bună.

Se face cu foi de plăcintă cumpărate.

Umplutura: 

morcovi - cam 1 kg, dar din cei mai dulci şi mai gustoşi, să nu fie fazi, lemnoşi - , ulei, ghimbir proaspăt + după gust, lămâie şi puţin zahăr.

Morcovii au fost mai intâi zdrobiţi la robot - sau se rad pe răzătoareaa mare, apoi se pun la innăbuşit într-un vas cu pereţi mai groşi, in care punem şi puţin ulei. Presărăm sare, punem capac şi lăsăm să se înmoaie (cu capac), dar nu exagerat de tare, pentru co umplutura se mai coace şi în cuptor şi totodată trebuie să fie un pic mai fermă. La nevoie, adăugăm câte puţină apă.

La final, punem ghimbir ras, zeamă de lămîie mai multă, să fie acrişori. După gust, se adaugă şi puţin zahăr sau alt fel de indulcitor.

Aranjăm plăcinta in tavă, după metoda obişnuită. Adică, punem câte o foaie, o ungem cu ulei, apoi alta şi continuăm aşa pînă facem stratul de jos, din vreo 7 foi.

Ungem şi foaia de deasupra, presărăm grişi sau pesmet şi întidem umplutura de morcovi. 

Continuăm să punem celelalte straturi de foi.

Deasupra ungem cu ulei şi cu un cuţit ascuţit porţionăm plăcinta, apoi o dăm la copt.

Trebuie să fie uşor rumenită, dacă e prea tare poate fi scorţoasă.

A ieşit perfectă.

Deasupra se poate pune smântână; nu frişcă, pt. că ar fi prea dulce. Dar depinde de gusturi.