1 iun. 2009

Otrava din farfurie ucide lent, dar sigur/CAMPAIGN FOR A NATURAL FOOD (THIS MATERIAL MAY BE Series ANY OTHER SITE OR BLOG)

Am preluat materialul de blogul revistei VIATA.
CAMPANIA PENTRU O ALIMENTATIE NATURALA (ACEST MATERIAL POATE FI PRELUAT DE ORICE ALT BLOG SAU SITE).

" Dupã ani si ani în care alimentele industrializate au fost considerate sigure pentru sãnãtatea omului, crudul adevãr a început sã fie cunoscut: în ultimele decenii, oamenii s-au intoxicat cu fel de fel de substante chimice, fãrã sã stie acest lucru. Nu neapãrat pentru cã ar fi fost un secret... Pur si simplu, nu s-au cunoscut în întregime efectele negative ale unor aditivi alimentari (binecunoscutii acizi, coloranti, intensificatori de arome, conservanti sau E223, E100 si altele). Adevãrul încercãm sã-l aflãm si noi, din dorinta de a vã avertiza, dragi cititori, asupra produselor care vã pot pune în pericol sãnãtatea. Fiindcã dispunem de materiale ample si complexe, vi le vom prezenta în mai multe numere ale revistei, bazându-ne pe informatii emise de foruri competente, nationale si internationale, si pe legislatia în domeniu. Acum am pornit de la comunicãrile retelei ISEKI a universitãtilor europene de stiinte alimentare, cele mai multe cercetãri apartinând Universitãtii Wageningen din Olanda - Departamentul de Inginerie si Securitate Alimentarã.
Statisticile medicale aratã cã, în ultimii ani, numãrul bolilor canceroase a înregistrat o crestere îngrijorãtoare. Starea de sãnãtate a românilor, influentatã, în mare parte, de calitatea alimentatiei, suferã si de pe urma altor rele: lipsa banilor si lipsa informatiei. Tot conform datelor statistice, persoanele cu un nivel de trai ceva mai ridicat preferã alimentele “bune si scumpe”, din supermarket-uri. “Ca în Occident!” Adicã hranã cât mai prelucratã, mai tratatã, mai departe de natural, deseori periculoasã. Nu stiu cum se face cã ne-am însusit mai multe rele din modelul de viatã occidental la care am tânjit atât. Dacã am fi atenti, am realiza cã ei îsi recunosc greselile si cautã sã le îndrepte. Un exemplu este goana dupã alimente bio, întoarcerea la naturã, dupã atâtia ani de derivã. Tot mai multi oameni de stiintã atrag atentia asupra efectelor produse de alimentele care contin substante necompatibile cu organismele vii. Desigur cã la acest dezastru au contribuit si interesele financiare ale multor producãtori. Ei propun un tip de alimentatie bazat pe produse conservate si prelucrate, care este foarte comod si de aceea îsi face noi si noi adepti: “ Ce pericol sã fie, doar mã simt foarte bine.” Se poate, cãci efectele nocive grave nu apar totdeauna imediat, nici dupã o lunã sau un an, ci dupã perioade mari de timp. În privinta asa numitelor E-uri, a alimentatiei tot mai chimizate, ne aflãm în fata celui mai serios semnal de alarmã al comunitãtii medicale internationale. Din pãcate, acesti aditivi sintetici sunt nelipsiti din majoritatea produselor de larg consum, începând de la pâinea cea de toate zilele, continuând cu fãina, produsele de patiserie, dulciurile, conservele, si terminând dezastruos cu preparatele din carne. Se pun chiar si in sare! Spre norocul nostru, acum se stie care aditivi sunt otrãvitori, care sunt acceptabili si care inofensivi (pânã la proba contrarie).

Un om consumã cam 100 de E-uri într-o singurã lunã!
Alimentatia chimizatã, tentantã si comodã, care a invadat occidentul si ne-a fascinat si pe noi, pare a fi un dezastru. Cât îi invidiam pe occidentalii care cumpãrã totul de-a gata si nu mai pierd timpul cu gãtitul! “Nu trebuie nici mãcar sã cureti cartofii, cãci îi cumperi congelati si tãiati pai!” Ce-i drept, produsele congelate nu sunt periculoase, dar sunt hranã seacã, lipsitã de vitamine.
Necazul e cã, fãrã sã ne dãm seama, gustând una si alta, ajungem sã ne intoxicãm. Se considerã cã o persoanã consumã peste o sutã de E-uri în decurs de o lunã.
Dar ce sunt E-urile? Sunt acele substante chimice adãugate în alimente care coloreazã, conservã, aromatizeazã, stabilizeazã aromele, afâneazã produsele, le conferã volum si consistentã. Pentru a le evita sau a consuma cât mai putine, trebuie sã citim cu atentie etichetele produselor pe care le cumpãrãm. Mai trebuie sã le cunoastem, sã stim care sunt periculoase.
Conform Ordinului Ministerului Sãnãtãtii nr. 975/1999, "aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare, în scopul ameliorãrii calitãtii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare". Iar în Codex Alimentarius FAO-WHO sunt definiti ca "orice substantã care nu este consumatã ca aliment în sine si nu este folositã ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivã si care se adaugã intentionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificãri organoleptice) în timpul producerii, procesãrii, preparãrii, tratãrii, împachetãrii, ambalãrii, transportului si stocãrii unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel caracteristicile alimentelor la care se adaugã." Pe piatã existã peste 3.000 de E-uri. La noi, Ministerul Sãnãtãtii admite 200 de aditivi alimentari, clasificati pe grupe, fiecare având un cod compus din litera "E" urmatã de un numãr alcãtuit din 3 sau 4 cifre.

Tipuri de aditivi alimentari 
O parte din E-uri se extrag din vegetale si sunt considerate mai putin periculoase. Altele, nu sunt de origine naturalã si sunt toxice. Între acestea se aflã E153, E161(g), E474, E25.2, E475, E270, E476, E322, E477, E325, E478, E326, E479(b), E327, E481, E422, E482, E430, E483, E431, E491, E432, E492, E433, E493, E434, E494, E435, E495, E436, E570, E470(a), E572, E470(b), E585, E471, E631, E472(a), E635, E472(b), E640, E472(c), E920, E472(d), E472(e), E472(f).
Ne putem feri de toate relele daca citim etichetele produselor pe care le cumparam. Acestea pot constitui un avertisment daca, pe langa E-uri, indica urmatoarele (redam si denumirile in limba engleza, caci nu toate etichetele sunt traduse):

aciz -acids
agenti anti-spumanti - anti-foaming agents
agenti contra aglomerarii/solidificarii - anti-caking agents
agenti de inalbire - bleaching agents
agenti de gelifiere - gelling agents
agenti de glazurare - glazing agents
agenti de spumare - foaming agents
agenti de volum - bluming agents
agenti de stabilizare - firming agents
amelioratori pentru faina - flour improvers
antioxidanti - antioxidants
emulsificatori - emulsifiants
gaze de impachetare - packaging gases
coloranti - colours
solventi - carrier and carrier solvents
conservanti - preservatives
saruri de topire - emulsifiing salts
soluti tampon - buffers
sustante propulsoare - propellants
intesificatori de arome - flavour enhancers
amidon modificat - modified starch
arome - flavours
reglatori ai aciditatiii - acidity regulators
Daca pe un produs pretins eco, bio sau natural apare un astfel de ingredient, inseamna ca e un fals.

Etichete inselatoare
Cum era de asteptat, orientarea consumatorilor spre produsele naturale i-a pus pe ganduri pe producatorii de alimente conservate. Au gasit insa o solutie ingenioasa: daca vrem natural, ne ofera "natural" (ghilimelele sunt edificatoare). Astfel, pe o mare parte din produse au inscris cuvantul "natural", "campion la naturii", "produs vitaminizant", "elixir al sanatatii", " arome identic naturale" si altele. Insa totul nu e decat reclama. Recent, am cumparat mustar "fara conservanti"(scria mare pe eticheta), dar am constatat ca de fapt contine mai multe tipuri de E-uri. Cu toate acestea, eticheta nu mintea. Intr-adevar, produsul nu continea conservanti, dar continea coloranti si alte E-uri (din cele eenumerat einainte). Deci, atentie!
Alta pacaleala:
aromele sintetice care imita perfect aromele naturale au fost denumite "arome identic naturale" , desi sunt 100% sintetice. Aceasta denumire induce in eroare multi cumparatori. Este cazul sucurilor; multa lume se considera in siguranta daca va consuma sucuri fara acid (care sunt si mai scumpe, dar pretul nu este o garantie a calitatii), le considera ca si naturale, desi sunt atat de concentrate in coloranti si arome sintetice.
Sucurile de fructe si bauturile racoritoare sunt, in mare parte, un amestec de sustante chimice, cu mici urme de fructe. Dar eticheta linisteste temerile consumatorilor. E un paradox, ca multe altele: producatorii nu mint, dar consumatorii sunt totusi inselati.

Ce produse toxice consumam
Nu numai E-urile sunt pe lista neagra a toxinelor, dar fiind mai numeroase, ne vom referi la acestea. Cu ceva timp in urma, etichetele unor produse indicau urmatoarele: sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena), produsele tip vegeta contineau glutamati (conservanti alimentari foarte toxici), iar mezelurile nitriti (produc cancer la ficat). Pentru ca intre timp cumparatorii au devenit mai vigilenti, aceste substante au fost botezate cu cate un indicator format din litere si cifre, care nu putea spune prea multe consumatorilor. Astfel, sucurile contin E211, condimentele sintetice contin - E621 si E622, mezelurile - E250.
Acum, parca se intampla exact invers. La noi, in Romania, s-a vorbit mult de E-uri si unele persoane, daca nu vad indicate aceste E-uri pe eticheta, considera ca au gasit un produs relativ bun. De aceea, la eticheta atasata unui salam scrie foarte clar continutul in nitriti.
Alte E-uri sau coloranti au denumiri foarte inspirate: E110 se numeste "sunseet yellow", adica galben apus de soare.
Cu atatea culori si arome, se poate prepara orice fel de suc, asemanator la gust si culoare cu acela natural.

Ne otravim cu buna stiinta 
Cancer, afectiuni vasculare, alergii, obezitate.... Din pacate, lista afectiunilor provocate de inlocuirea hranei naturale cu cea nesanatoasa este mai cuprinzatoare. Cei mai periculosi aditivi sunt cei care provoaca cancer, si anume:
E131 E142 E211 E213
E214 E215 E216 E217 E218 E239 E330
Urmeaza apoi cei care afecteaza vasele de sange: E250 E251 E252 si cei care produc boli de piele: E230 E231 E232 E233.
Altii ataca sistemul nervos - E311 si E312 sau produc afectiuni digestive -
E338 E339 E340 E341 E363 E465 E466 E450 E461 E407.

Cei mai periculosi aditivi alimentari

E123, interzis in SUA si in fostele state sovietice, este considerat cel mai cancerigen aditiv. Este folosit la prepararea unor dulciuri : bomboane, jeleuri, acadele dar si la branza topita, creme de branza.
Mai trebuie sa ne ferim in mod special de E110 - care intra in componenta dulciurilor si a prafurilor de budinca, de E330 - care produce afectiuni ale cavitatii bucale, chiar si tumori, avand actiune cancerigena puternica - se gaseste in aproape toate sucurile din comert.
Tot in dulciuri (mai ales budinci si prafuri pentru prajituri) se poate gasi si E102, alt colorant cu efect cancerigen.
Va imaginati ce se intampla in organismul nostru si mai ales al copiilor, carora li se dau cu atata usurinta sucuri si dulciuri.
Nu pot sa nu ma intreb cat de sanatosi vor fi unii copii crescuti aproape exclusiv ( multi refuza alte alimente) cu astfel de otravuri?
(Diana Boghian, revista "Viata nr.1- serie noua", 2005)

11 comentarii:

Anonymous spunea...

Salut.am pus un RSS cu blogul tau la mine pe http://crestintotal.wordpress.com/ daca vrei poti sa pui si tu un rss sau link, linkul meu e:http://crestintotal.wordpress.com/ sau banner >> http://crestintotal.wordpress.com/contact/bener-crestin-total/

pt alte detalii id:crestintotal
fi binecuvantat
Emanuel

Diana Didona spunea...

Va multumesc pentru tot.

Ina spunea...

Concurs pt mamici si copii: http://floridecires7.blogspot.com/

Cristina P spunea...

In ultimul timp incerc sa prepar ce mancam, inclusiv dulciurile, acasa. In principiu - o eticheta de un produs manufacturat nu trebuie sa depaseasca 3E.
Imi trebuie mai mult timp sa le pregatesc, dar stiu ce mananc. Nu conteaza ambalajul si prezentarea, conteaza continutul.
Diferitele studii care apar in diferite publicatii, nu stiu exact de cine sant facute si de cine sant platite. Cred ca aici este adevarata problema. Cand se critica uleiul, sau margarina, sau untul, in fine, ce trebuie sa mancam ?
Uleiul va fi laudat de producatorii de oleaginoase, produsele lactate de producatorii de lapte, si apoi, in definitif, ce este mai bun pentru sanatate ?
In Romania,am lucrat intr-o intreprindere de ulei timp de cativa ani, am fost cadru superior, acum imi cultiv singura legumele, le conserv prin congelare, deci vreau sa stiu ce mananc. Si daca un produs este urat, de exemplu o rosie, prefer sa cumpar aceasta rosie daca are gust, in locul altei rosii frumoase si fara gust si produsa cu multe pesticide si ingrasaminte agricole.
Deci, de cativa ani deja, ma interesez la produs si nu la ambalaj. Pe ambalaj ma inreseaza continutul ingredientelor.

Vicky spunea...

Asa este, viata in ziua de azi este groaznica, masini cat vezi cu ochii iar despre mancaruri sunt clar o otrava, eu incer pe cat posibil sa fac acasa mai detoate dar cred ca oricum este degeaba

Diana Didona spunea...

Ciocolata, esti de admirat. Si eu incerc sa ma informez cat mai mult si, pe cat posibil, sa evit ce e daunator.

Diana Didona spunea...

Vicky, nu este chiar degeaba. E o mare diferenta intre o mancare proaspata, chiar si cu carne, si intre un salam sau o conserva. Sau intre o prajitura din supermaket si una facuta acasa.

Daniela spunea...

Multumesc pentru articol; sunt pro alimentatie sanatoasa in totalitate. Din pacate foarte greu reusim sa nu ne abatem de la "regulile" ce trebuie respectate in ceea ce priveste dieta noastra dar ne straduim..culmea este ca peste tot in lume , mancarea organica si sanatoasa e si foarte scumpa...

ana-marian spunea...

buna eu nu am blog-ul de foarte mult timp si as avea nevoie de niste sfaturi ma poti ajuta???daca da da add la daria_cristian@yahoo.com.ms mult

Anonymous spunea...

ar trebui creata o asociatie care sa lupte pt scoaterea produselor cu e-uri de pe piata. de ex guma orbit professional. ea contine comform etichetei doar 2 E-uri, dar la o analiza mai bine a tuturor componentelor se observa ca e compusa numai e-uri. Legea 363 din 2007 ar putea fi un ajutor.

Ligia spunea...

Este foarte adevarat, si multumim pentru ca ai impartasit cu noi aceste informatii! Eu consider ca cel mai important este ca fiecare dintre noi sa realizam ca mancarea trebuie sa fie medicamentul nostru, nu o materie distructiva si aducatoare de boala.

Prepararea in casa in special a dulciurilor pentru copilasii noastrii, e cea mai importanta, si lasati-ma sa mai precizez, a dulciurilor cu cat mai putin zahar si cat mai sanatoase. Va propun tuturor retete delicioase, atat de dulciuri cat si de alte minunatii, invitundu-va la site-l meu. Va astept cu drag!

http://ligiapop.com/

Miauuuuuuuuu.....Tot macaroane avem și azi?

Miauuuuuuuuu.....Tot macaroane avem și azi?

Spune repede: cine a lins frișca de pe prăjitură?

Spune repede: cine a lins frișca de pe prăjitură?

Postări populare

My Headlines