Un platou cu dulciuri variate arata mai apetisant decat unul pe care punem un singur fel de prajituri. Cand nu avem timp sa pregatim mai multe feluri, putem improviza cate ceva. De exemplu, trecand prin ciocolata niste fructe sau biscuiti sau pregatind ceva trufe din ciocolata rasa si ce mai avem la indemana.
-caise:
-biscuiti:
- nuci:
- migdale:
- trufe cu nuca de cocos, unt si lapte praf:
- cosulete din ciocolata alba si neagra:
Faceți căutări pe acest blog
Gatim cu:
- Aperitive
(55)
- Băuturi
(2)
- Budinci
(4)
- Conserve
(33)
- Dulciuri
(67)
- Fripturi
(13)
- Garnituri
(2)
- Gustări
(18)
- Mâncăruri
(67)
- Patiserie
(29)
- Pește
(14)
- Salate
(22)
- Sfaturi
(12)
- Sosuri
(1)
- Supe/ciorbe
(18)
-Diverse...
(21)
*
(10)
* - Retete retro
(9)
* Retete de post
(3)
Afine
(4)
Ananas
(2)
ardei
(13)
Banane
(2)
Biscuiţi
(1)
Branza
(38)
Brocoli
(2)
Cacao
(10)
Cafea
(3)
Caise
(9)
Capsune
(9)
Carne de oaie/miel
(1)
Carne de pasare
(50)
Carne de porc/vita
(42)
Carne tocata
(24)
Cartofi
(24)
Castraveti
(3)
Catina
(2)
Ceai
(1)
Ceapa
(3)
Cimbru
(1)
Ciocolata
(6)
Cirese
(3)
Ciuperci
(40)
Coacaze
(2)
Coacăze
(1)
Condimente
(2)
Conopida
(5)
Creier
(5)
De post
(2)
Dovlecei
(8)
Dulciuri
(50)
Faina
(14)
Fainoase
(2)
Fasole
(8)
Fasole pastai
(5)
Făină
(1)
Ficat
(8)
Foitaj/aluat
(9)
Fragi
(3)
Frișcă
(1)
Fructe de padure
(7)
Fructe diverse
(19)
Gem
(1)
Gem/marmelada
(10)
Gogoșari
(11)
Grâu
(1)
Griș
(2)
Gutui
(3)
Hrean
(1)
Iaurt
(4)
Lamai
(8)
Lapte
(10)
Legume diverse
(16)
Limbă
(2)
Linte
(2)
Lobodă
(1)
Mac
(1)
Malai
(3)
Mazăre
(6)
Mere
(13)
Mezeluri
(12)
Morcovi
(8)
Năut
(1)
Nucă de cocos
(2)
Nuci
(9)
Opinii
(3)
Orez
(15)
Ornare
(1)
Oua
(59)
Paine
(8)
Paine/patiserie
(2)
Paste fainoase
(2)
Pepene
(2)
Pere
(2)
Pesmet
(2)
Peste
(31)
Piersici
(8)
Portocale
(4)
Porumb
(3)
Praz
(1)
Prune
(6)
Rahat
(1)
Rosii
(13)
Secară
(1)
Sfecla
(3)
Smantana
(25)
Soc
(1)
Soia
(1)
Spanac
(4)
Surimi
(4)
Ștevie
(1)
Telina
(7)
Unt
(12)
Untura
(7)
Usturoi
(2)
Varza
(15)
Vin
(7)
Vinete
(6)
Visine
(7)
Zaharoase
(5)
Zmeura
(4)
13 ian. 2009
9 ian. 2009
Cele mai inedite aparate de bucatarie
Spuneti drept, nu v-ar placea sa aveti cateva astfel de "nimicuri" in bucatarie? Macar un robotel pentru piper.
Facalet gradat din silicon
Platou termic - mentine alimentele calde sau reci
Rasnita de piper
Lingura gradata
Pentru crutoane
Un cuptor cu microunde minuscul - doar pentru o cafeluta ( mi-ar placea la birou)
Un simpatic suport pentru cutite
Suport pentru bere - ca sa nu se incalzeasca de la palma
Rotitor pentru prajirea uniforma a carnatilor
Griill "laptop"
- de pe www.coolest-gadgets.com
5 ian. 2009
Orange marmelade - Calatorie culinara
MAREA BRITANIE
Multe din obiceiurile culinare ale englezilor sunt cunoscute in lumea-ntreaga; five o'clock tea cat si precizia si disciplina orelor de masa le apartin intru totul.
Imi amintesc de un film a carui actiune se desfasura in India; un medic localnic care astepta la cina niste englezi era teribil de ingrijorat ca nu le va putea face pe plac si ii judeca destul de aspru (cam asa: englezii nu se multumesc, ca noi, cu mancaruri simple, naturale, cu fructe si dulciuri, lor le trebuie carne - carne - carne - cu multe sosuri, apoi trebuie sa caut scaune si tacamuri ( ei neavand in casa asa ceva). In plus, fiecare mananca mult, foarte mult, fata de un indian.)
Putem spune ca indienii aveau dreptate, dar numai din punctul lor de vedere.
In India, unde e atat de cald iar oamenii traiesc intr-un ritm mai lent, nu e nevoie de hrana calda, consistenta si cu atatea proteine ca in Anglia (in frig si ceturi si ploi).
Apoi, facand o paralela intre englezi si indieni, sunt alte rase si au cu totul alt metabolism. Nu mai spun ca noi, oamenii, suntem ceea ce mancam, dar si ceea ce au mancat stramosii nostri, fiecare popor creandu-si, in timp, un tipar genetic. In contextul vietii moderne, obiceiurile alimentare se pot schimba treptat, in functie de modificarile intervenite in ritmul vietii de zi cu zi.
Si mancarea noastra traditionala romaneasca ( ca la stana...) este incriminata ca fiind prea consistenta. Este, fireste, consistenta doar pentru o persoana care locuieste intr-un oras, merge la serviciu in masina si are o munca oarecum statica. Dar acest tip de alimentatie a fost creat de un popor de ciobani si agricultori, care trebuia sa faca fata unor ierni aspre si unor munci fizice dure. Pentru ei , bulzul, carnea de porc si mancarea cu smantana era tocmai buna.
Cred ca noi, acum, trebuie sa ne modificam obiceiurile alimentare, dar fara a ne indeparta radical de traditie. Nu sunt de acord cu dietele asiatice ( aici voiam sa ajung!), sa adoptam modul de alimentatie chinezesc, de exemplu, care e cu totul strain de noi.
Desigur ca o seara la un restaurant exotic este ceva foarte tentant si placut, ma atrage si pe mine altceva si tocmai de aceea mi-am propus sa scriu aceste calatorii culinare imaginare. Insa cand e vorba de alimetatia noastra de baza, trebuie sa ne axam pe ceea ce avem la noi si ceea ce suntem noi. Este un principiu sustinut de multi terapeuti, medici si nutritionisti.
Celebrul clarvazator Edgar Cayce recomanda, pentru vindecarea multor boli, consumul de fructe si legume autohtone, crescute in pamantul natal ( el insista mult pe puterea de vindecare si regenerare pe care o au fructele de padure, de care tara noastra nu duce lipsa).
Revenind la Anglia, micul dejun englezesc este inspaimantator pentru dieteticieni si nici un medic nu l-ar recomanda. Eu cred ca englezii au nevoie de el, inainte de a iesi in ceata si frig.
SAU:
Puding sau ...
... paine prajita cu tot felul de gemuri
ORANGE MARMELADE
Am facut acest gem de portocale de multe ori, cu ani in urma. Acum am renuntat, pentru ca portocalele care se gaesc la noi in comert ( majoritatea ) sunt injectate cu diversi conservanti si coaja lor nu mai este comestibila. Daca gasiti portocale bio, faceti acest gem si nu va va parea rau.
Reteta am tradus-o, acum vreo 20 de ani, dintr-o carte cu mancare traditionala englezeasca.
Avem nevoie de 1,5 kg de portocale ( preferabil nu din acelea foarte mari, ci ceva mai mici si mai intens colorate), 2 lamai, 3 litri de apa, 3 kg de zahar.
Spalam portocalele si le punem intr-o oala cu apa timp de 20 de ore. Schimbam apa de vreo doua ori ( amareala va iesi din coaja).
Taiem fructele in doua si le stoarcem de suc. Jumatatile stoarse le trecem cu totul prin masina de tocat si le amestecam cu apa. Lasam sa fiarba in clocot, apoi la foc potrivit, timp de 2 ore. Adaugam zaharul si amestecam sa se dizolve. Tinem la foc mare, sa fiarba in clocote, vreun sfert de ora, apoi dam focul mic. Adaugam sucul de portocale si de lamai. Luam spuma si lasam sa fiarba pana la consistenta dorita.
Este un gem fin, bun la micul dejun dar si la clatite si budinci. Tare as vrea sa-l mai fac, dar nu stiu de unde sa iau niste portocale cat de cat bune.
Sau il fac cu portocale din supermarket, numai ca fara coaja (in acest caz, va trebui sa reduc si cantitatea de apa). Deocamdata, nu stiu, ma mai gandesc, daca modific reteta va voi comunica rezultatul.
E atat de frig la noi incat un ceai si a mancarica calda, ca in Anglia, sunt numai bune.
Multe din obiceiurile culinare ale englezilor sunt cunoscute in lumea-ntreaga; five o'clock tea cat si precizia si disciplina orelor de masa le apartin intru totul.
Imi amintesc de un film a carui actiune se desfasura in India; un medic localnic care astepta la cina niste englezi era teribil de ingrijorat ca nu le va putea face pe plac si ii judeca destul de aspru (cam asa: englezii nu se multumesc, ca noi, cu mancaruri simple, naturale, cu fructe si dulciuri, lor le trebuie carne - carne - carne - cu multe sosuri, apoi trebuie sa caut scaune si tacamuri ( ei neavand in casa asa ceva). In plus, fiecare mananca mult, foarte mult, fata de un indian.)
Putem spune ca indienii aveau dreptate, dar numai din punctul lor de vedere.
In India, unde e atat de cald iar oamenii traiesc intr-un ritm mai lent, nu e nevoie de hrana calda, consistenta si cu atatea proteine ca in Anglia (in frig si ceturi si ploi).
Apoi, facand o paralela intre englezi si indieni, sunt alte rase si au cu totul alt metabolism. Nu mai spun ca noi, oamenii, suntem ceea ce mancam, dar si ceea ce au mancat stramosii nostri, fiecare popor creandu-si, in timp, un tipar genetic. In contextul vietii moderne, obiceiurile alimentare se pot schimba treptat, in functie de modificarile intervenite in ritmul vietii de zi cu zi.
Si mancarea noastra traditionala romaneasca ( ca la stana...) este incriminata ca fiind prea consistenta. Este, fireste, consistenta doar pentru o persoana care locuieste intr-un oras, merge la serviciu in masina si are o munca oarecum statica. Dar acest tip de alimentatie a fost creat de un popor de ciobani si agricultori, care trebuia sa faca fata unor ierni aspre si unor munci fizice dure. Pentru ei , bulzul, carnea de porc si mancarea cu smantana era tocmai buna.
Cred ca noi, acum, trebuie sa ne modificam obiceiurile alimentare, dar fara a ne indeparta radical de traditie. Nu sunt de acord cu dietele asiatice ( aici voiam sa ajung!), sa adoptam modul de alimentatie chinezesc, de exemplu, care e cu totul strain de noi.
Desigur ca o seara la un restaurant exotic este ceva foarte tentant si placut, ma atrage si pe mine altceva si tocmai de aceea mi-am propus sa scriu aceste calatorii culinare imaginare. Insa cand e vorba de alimetatia noastra de baza, trebuie sa ne axam pe ceea ce avem la noi si ceea ce suntem noi. Este un principiu sustinut de multi terapeuti, medici si nutritionisti.
Celebrul clarvazator Edgar Cayce recomanda, pentru vindecarea multor boli, consumul de fructe si legume autohtone, crescute in pamantul natal ( el insista mult pe puterea de vindecare si regenerare pe care o au fructele de padure, de care tara noastra nu duce lipsa).
Revenind la Anglia, micul dejun englezesc este inspaimantator pentru dieteticieni si nici un medic nu l-ar recomanda. Eu cred ca englezii au nevoie de el, inainte de a iesi in ceata si frig.
SAU:
Puding sau ...
... paine prajita cu tot felul de gemuri
ORANGE MARMELADE
Am facut acest gem de portocale de multe ori, cu ani in urma. Acum am renuntat, pentru ca portocalele care se gaesc la noi in comert ( majoritatea ) sunt injectate cu diversi conservanti si coaja lor nu mai este comestibila. Daca gasiti portocale bio, faceti acest gem si nu va va parea rau.
Reteta am tradus-o, acum vreo 20 de ani, dintr-o carte cu mancare traditionala englezeasca.
Avem nevoie de 1,5 kg de portocale ( preferabil nu din acelea foarte mari, ci ceva mai mici si mai intens colorate), 2 lamai, 3 litri de apa, 3 kg de zahar.
Spalam portocalele si le punem intr-o oala cu apa timp de 20 de ore. Schimbam apa de vreo doua ori ( amareala va iesi din coaja).
Taiem fructele in doua si le stoarcem de suc. Jumatatile stoarse le trecem cu totul prin masina de tocat si le amestecam cu apa. Lasam sa fiarba in clocot, apoi la foc potrivit, timp de 2 ore. Adaugam zaharul si amestecam sa se dizolve. Tinem la foc mare, sa fiarba in clocote, vreun sfert de ora, apoi dam focul mic. Adaugam sucul de portocale si de lamai. Luam spuma si lasam sa fiarba pana la consistenta dorita.
Este un gem fin, bun la micul dejun dar si la clatite si budinci. Tare as vrea sa-l mai fac, dar nu stiu de unde sa iau niste portocale cat de cat bune.
Sau il fac cu portocale din supermarket, numai ca fara coaja (in acest caz, va trebui sa reduc si cantitatea de apa). Deocamdata, nu stiu, ma mai gandesc, daca modific reteta va voi comunica rezultatul.
E atat de frig la noi incat un ceai si a mancarica calda, ca in Anglia, sunt numai bune.
4 ian. 2009
Aluaturi cu untura - Saratele - Dough with lard
Cat de daunatoare este untura?
Untura de porc topita, preparata corect ( fina si alba) este potrivita pentru prepararea unor aluaturi. Cat despre colesterol, pericolul nu este chiar atat de mare daca ne limitam doar la consumul ocazional de carne de porc si in cantitati mici. Iar fursecuri, daca gustam cateva, nu-i mare lucru. Mai daunatoare este margarina. Organismul nostru "recunoaste" produsele animaliere si le digera ( fiind naturale ), pe cand pe cele chimice - nu. In consecinta, acestea din urma raman stocate in organism si ne intoxica.
Important este sa consumam foarte putin si rar produse animaliere si, pe cat posibil, sa fie de la animale hranite natural si - mai ales - fara hormoni.
Saratele si pateuri cu aluat cu untura
Am obtinut un aluat foarte bun si elastic din 300 g branza de vaci dulce, facuta pasta, cu 300 g untura moale (la temperatura camerei sau usor topita). Am omogenizat cat mai bine, am adaugat sare, 3 linguri de otet si o nuca de drojdie. Apoi am pus faina Dobrogea, cat cuprinde, dar sa nu fie aluatul prea tare.
Am lasat aluatul sa se odihneasca jumatate de ora; cand am intins o foaie, am uns-o cu putina untura si am impaturit-o, de cateva ori, pentru ca aluatul sa fie in straturi. Apoi am inceput sa modelez saratelele, unse cu ou si presarate cu mac, susan sau chimen - simple sau rasucite. Din jumatate din aluat am facut pateuri mici, umplute cu cascaval ras mare amestecat cu ou si un picut de faina. Le-am uns si pe acestea si le-am presarat cu chimen.
Unele pateuri le-am facut ca niste placintele mici:
Altele le-am facut dreptunghiulare, rulate, iar aluatul de deasupra l-am crestat tip plasa, ca acesta:
Am vazut pe un site ca exista si o ustensila in acest scop:
Se coc pana se fac aurii-rumenii, la foc potrivit.
Au fost absolut delicioase.
Aluat cu untura ANGELICA - pentru cornulete
Aluat Angelica
glitter-graphics.com
Facem o foaie din o cana cu smantana, o cana cu untura moale, 3 linguri de otet, sare, praf de copt sau bicarbonat si faina cat cuprinde.
Se imparte in 4 parti.
Cornuletele se trec calde prin zahar pudra aromatizat cu vanilie. Sunt foarte fragede.
Acest aluat, fiind fara adaos de zahar, poate fi umplut si cu branza, ciuperci, carnaciori, carne. Eu inca nu am incercat si aceasta varianta.
glitter-graphics.com
Facem o foaie din o cana cu smantana, o cana cu untura moale, 3 linguri de otet, sare, praf de copt sau bicarbonat si faina cat cuprinde.
Se imparte in 4 parti.
Din fiecare se intinde o foaie care se unge usor cu untura, se presara cu un pic de faina si se ruleaza. Se lasa la frigider o ora,
apoi din fiecare rulou se intinde o foaie, cu sucitorul, si se taie in formele dorite, pentru a face cornulete.
apoi din fiecare rulou se intinde o foaie, cu sucitorul, si se taie in formele dorite, pentru a face cornulete.
Eu le-am facut in forme de stelute: am taiat patrate pe care le-am crestat in cele 4 colturi, am pus umplutura la mijloc si apoi am adus cate un colt, alternativ, spre mijlocul patratului.
Sunt bune cele umplute cu nuca.
Eu le-am facut cu gem de prune amestecat cu nuca si un pic de pesmet, pentru ca gemul era un pic prea moale. Important este ca gemul sa fie ca o marmelada, sa nu fie moale si sa curga, la copt, pe langa cornulete, caci se va arde si vor avea un gust amarui.
Sunt bune cele umplute cu nuca.
Eu le-am facut cu gem de prune amestecat cu nuca si un pic de pesmet, pentru ca gemul era un pic prea moale. Important este ca gemul sa fie ca o marmelada, sa nu fie moale si sa curga, la copt, pe langa cornulete, caci se va arde si vor avea un gust amarui.
Cornuletele se trec calde prin zahar pudra aromatizat cu vanilie. Sunt foarte fragede.
Acest aluat, fiind fara adaos de zahar, poate fi umplut si cu branza, ciuperci, carnaciori, carne. Eu inca nu am incercat si aceasta varianta.
3 ian. 2009
Si craciunitele va spun "La multi ani!"
24 dec. 2008
Poveste de Craciun - si un cantec, pentru toate prietenele care m-au felicitat
“Silent Night”, cel mai cunoscut si iubit cantec de Craciun
Acest cantec minunat (pe care il dedic, din inima, fetelor care au fost atat de dragute si m-au felicitat de Craciun) a fost tradus in peste 300 de limbi si dialecte.
Versurile “Stille nacht, heilige nacht” i-au venit in minte lui Joseph Mohr, preot paroh austriac. In ajunul Craciunului, dorind sa cante chiar atunci, la biserica St. Nicholas din Oberndorf (nordul Salzburgului), preotul nu reusea sa gaseasca versurile potrivite. I-a cerut ajutorul lui Franz Gruber, profesor si organist, care, inganand o melodie, a adaugat:
“Round yon virgin, Mother and Child,
Holy infant so tender and mild,
Sleep in heavenly peace!
Sleep in heavenly peace!”
Cei doi au cantat, inspirati si veseli, impreuna, Mohr ca tenor si Gruber ca bas. Iar in acea seara de 24 Decembrie a anului 1818 s-a cantat, prima data, la biserica, aceasta melodie.
Din acel sat, cantecul a ajuns in intreaga lume. Karl Mauracher, un maistru in construirea orgilor, a venit sa repare orga din Arnsdorf, in anul 1819, in final construind una noua. Prin intermediul acestuia, cantecul a ajuns la urechile imparatului Francis I al Austriei, apoi la tarul Alexander I al Rusiei.
In Austria, in anul 1834, la palat s-a cantat acest cantec in fata regelui Frederick William IV al Prusiei, care l-a numit “Cantec al raiului” si a poruncit sa se cante in tara sa, la fiecare Craciun, in biserici.
Apoi cantecul s-a raspandit in intreaga Europa, ulterior si in America, unde era cunoscut sub denumirea de “Cantec popular tirolez”.
Versiunea in limba engleza cunoscuta astazi in intreaga lume a fost definitivata de catre reverendul John Freeman Young si publicata intr-o carte a scolii de duminica, in anul 1863.
Iar de atunci, cantecul a devenit tot mai popular. Fara el, parca nu-i Craciun pe deplin.
Aici, interpreteaza Sarah Brightman:
Silent night, holy night,
All is calm, all is bright.
Round yon Virgin Mother and Child
Holy Infant so tender and mild,
Sleep in heavenly peace,
Sleep in heavenly peace.
Silent night, holy night!
Shepherds quake at the sight
Glories stream from heaven afar,
Heavenly hosts sing Alleluia!
Christ, the Saviour is born!
Christ, the Saviour is born!
Silent night, holy night,
Son of God, love's pure light,
Radiant beams from Thy holy face
With the dawn of redeeming grace,
Jesus, Lord, at Thy birth,
Jesus, Lord, at Thy birth.
21 dec. 2008
Ne-am ascuns sub un nor
18 dec. 2008
Pentru suflet - de Craciun
In fiecare an, de Craciun, Oratoriul “Messia”
Inainte de marile noastre sarbatori crestine - Nasterea si Invierea Domnului - obisnuiesc sa ascult, ca o cura de purificare, Oratoriul Mesia, uneori zilnic, mai mult sau mai putin, dupa cum simt. Nu voi spune vorbe mari, caci nu-si au rostul, doar veti afla cate ceva din textul urmator si din MUZICA:
Aceasta lucrare monumentala a lui G. F. Haendel este foarte populara, caci unele parti au devenit, in timp, colinde iubite de copii.
Muzica e rascolitoare, coplestoare, imbinand sunetele orchestrei cu vocile umane. Legatura acestui compozitor cu divinitatea (uneori contestata) este evidenta pentru cel care asculta aceasta muzica celesta, care celebreaza intreaga viata a lui Iisus Christos si, mai ales, nasterea Sa, privita ca un dar de la Dumnezeu, pentru omenire.
Cum a aparut aceasta muzica divina, in anul 1741, ne spune - ata de frumos! -scriitorul Stefan Zweig:
” Comfort ye (Fii increzator!) - asa incepea textul. S-ar fi zis ca aceste vorbe erau magice. Nu - nu erau cuvinte, ci un raspuns pe care i-l dadea Dumnezeu, strigatul unui inger din inaltul cerului care-i cuprindea sufletul deznadajduit. Abia citise cuvintele, abia le prinsese intelesul si Haendel le auzea transpuse pe muzica, in sunete care pluteau frematande, vibrante, pline de straluicre.
Ce fericire! Se deschisesera niste porti maiestre, iar acum simtea si auzea din nou glasul muzicii. Mainile ii tremurau odata cu intoarcerea paginilor. El era cel menit, cel chemat; fiecare cuvant il patrundea cu o forta irezistibila: ”Thus said the Lord” ( Asa graieste Dumnezeu). Vorbele acestea i se adresau lui, aceeasi mana care-l doborase odinioara il ridica astazi - ce fericire - de la pamant.
“And he shall purify” (si el te va purifica) - da, asta se intampla cu el. Bezna fusese gonita din sufletul lui, stralucirea navalise acolo cu puritatea cristalina a lumii sonore. “Rejoice” (Bucura-te) - cum izbucnea cantul maret al corului! Numai cine a suferit mult cunoaste bucuria, numai cel supus incercarilor isi poate inchipui suprema multumire a izbavirii, numai el este chemat sa vorbeasca oamenilor despre reinvierea care urmeaza mortii in viata.”
Handel se vindecase miraculos dintr-o paralizie, dupa care a compus, intr-o transa de 3 saptamani, Oratoriul Mesia, aproape fara somn si fara mancare.
Dupa aceasta, a dormit timp de 17 ore, epuizat de efortul imens pe care-l facuse, cerand de mancare cat pentru perioada in care nu vazuse si nu auzise nimic decat chemarea lui Dumnezeu.
Oratoriul a fost cantat mai intai la Dublin, apoi, an de an, se executa la Londra, beneficiul fiind cedat, de catre autor, spitalelor.
"Pentru noi, fiul s-a nascut" este cantat si de catre copii, ca o colinda.
Rejoice! Bucurati-va! (aici e cea mai reusita interpretare, dar nu are decat link) sau o ascultati pe Renee Fleming:
Inainte de marile noastre sarbatori crestine - Nasterea si Invierea Domnului - obisnuiesc sa ascult, ca o cura de purificare, Oratoriul Mesia, uneori zilnic, mai mult sau mai putin, dupa cum simt. Nu voi spune vorbe mari, caci nu-si au rostul, doar veti afla cate ceva din textul urmator si din MUZICA:
Aceasta lucrare monumentala a lui G. F. Haendel este foarte populara, caci unele parti au devenit, in timp, colinde iubite de copii.
Muzica e rascolitoare, coplestoare, imbinand sunetele orchestrei cu vocile umane. Legatura acestui compozitor cu divinitatea (uneori contestata) este evidenta pentru cel care asculta aceasta muzica celesta, care celebreaza intreaga viata a lui Iisus Christos si, mai ales, nasterea Sa, privita ca un dar de la Dumnezeu, pentru omenire.
Cum a aparut aceasta muzica divina, in anul 1741, ne spune - ata de frumos! -scriitorul Stefan Zweig:
” Comfort ye (Fii increzator!) - asa incepea textul. S-ar fi zis ca aceste vorbe erau magice. Nu - nu erau cuvinte, ci un raspuns pe care i-l dadea Dumnezeu, strigatul unui inger din inaltul cerului care-i cuprindea sufletul deznadajduit. Abia citise cuvintele, abia le prinsese intelesul si Haendel le auzea transpuse pe muzica, in sunete care pluteau frematande, vibrante, pline de straluicre.
Ce fericire! Se deschisesera niste porti maiestre, iar acum simtea si auzea din nou glasul muzicii. Mainile ii tremurau odata cu intoarcerea paginilor. El era cel menit, cel chemat; fiecare cuvant il patrundea cu o forta irezistibila: ”Thus said the Lord” ( Asa graieste Dumnezeu). Vorbele acestea i se adresau lui, aceeasi mana care-l doborase odinioara il ridica astazi - ce fericire - de la pamant.
“And he shall purify” (si el te va purifica) - da, asta se intampla cu el. Bezna fusese gonita din sufletul lui, stralucirea navalise acolo cu puritatea cristalina a lumii sonore. “Rejoice” (Bucura-te) - cum izbucnea cantul maret al corului! Numai cine a suferit mult cunoaste bucuria, numai cel supus incercarilor isi poate inchipui suprema multumire a izbavirii, numai el este chemat sa vorbeasca oamenilor despre reinvierea care urmeaza mortii in viata.”
Handel se vindecase miraculos dintr-o paralizie, dupa care a compus, intr-o transa de 3 saptamani, Oratoriul Mesia, aproape fara somn si fara mancare.
Dupa aceasta, a dormit timp de 17 ore, epuizat de efortul imens pe care-l facuse, cerand de mancare cat pentru perioada in care nu vazuse si nu auzise nimic decat chemarea lui Dumnezeu.
Oratoriul a fost cantat mai intai la Dublin, apoi, an de an, se executa la Londra, beneficiul fiind cedat, de catre autor, spitalelor.
"Pentru noi, fiul s-a nascut" este cantat si de catre copii, ca o colinda.
Rejoice! Bucurati-va! (aici e cea mai reusita interpretare, dar nu are decat link) sau o ascultati pe Renee Fleming:
14 dec. 2008
Inca mai avem timp sa facem LICHIOR DE OUA - Eggnog
Sunt multe retete pe net, dar eu stiu una mai simpla.
Avem nevoie de:
6 galbenusuri, 400 g zahar, un baton de vanilie, 600 ml lapte, 200 ml alcool si 100 ml rom.
Punem laptele la fiert si-l lasam sa se raceasca. Intr-un castron de portelan frecam galbensurile cu zaharul, cateva minute, apoi adaugam, treptat, laptele rece. Batem cu telul si apoi punem vasul deasupra unei cratite cu apa care clocoteste pe aragaz si mai batem 10 minute (ca la crema de vanilie). Punem apoi batonul de vanilie sau zahar vanilat si lasam sa se raceasca.
Adaugam alcoolul si romul, amestecand continuu.
Turnam in sticle.
Este bun dupa cateva zile, dar de ce sta, de ce se face mai bun.
Inainte de a turna in pahare, scuturam bine sticla.
12 dec. 2008
Semne prevestitoare, superstitii si traditii de Craciun si Anul Nou - Warning signs, superstitions and traditions of Christmas and New Year
Semne de decembrie
Perioada sarbatorilor de iarna este una magica, in care se crede ca se deschid cerurile, mai ales in noptile de Craciun si de Anul Nou.
De plida, daca intr-o astfel de noapte sfanta este luna plina, inseamna ca anul care vine va fi foarte bun si roditor.
Perioada de 12 zile dintre Craciun si dupa Anul Nou reprezinta cele 12 luni ale anului viitor. Astfel, prima zi de Craciun reprezenta luna ianuarie, a doua - februarie si asa mai departe.Vremea din timpul acestor zile corespundea fiecarei luni a anului nou.
De anul nou, se crede ca obiectul pe care il tii in mana la miezul noptii va indica ce anuma va fi important in anul ce vine.
Superstitii populare romanesti
Ce nu ai voie sa faci (sau ce trebuie sa faci) pentru a-ti merge bine in anul care vine
In ajunul Craciunului:
- trebuie adunate acasa toate lucrurile care au fost date cu imprumut.
De Craciun:
- in apa in care te speli, dimineata, trebuie sa pui o nuca, pentru ca sa fii sanatos in anul ce vine; pune si bani de argint, ca sa ai si castig;
- cand se scot din cuptor placintele, se pun intr-o sita si se spune: “ Cum e sita mea de plina, asa sa fie si casa mea de imbelsugata.”
- cine isi pune o dorinta, poate afla daca i se va implini turnand intr-o cana mai mare 9 paharute mici cu apa; a doua zi de Craciun, va masura sa vada daca sunt tot 9 pahare cu apa, ceea ce inseamna ca dorinta sa se va implini. Daca apa a scazut, mai are de asteptat, mai mult sau mai putin;
- nu se da nimic cu imprumut;
- la masa, se mananca mai intai un fel gatit cu carne de pasare, caci vei fi usor ca pasarea (sau peste sau iepure);
- tinerii casatoriti trebuie sa mearga la nasi si la parinti, a doua zi de Craciun.
De 1 ianuarie:
- nu da bani cu imprumut, caci vei da tot anul;
- cine nu are bani asupra sa, tot anul va fi sarac;
- nu se doarme, caci vei fi lenes si somnoros;
- daca cosi in ziua de 1 ianuarie, vei avea mare noroc; un baiat (sau o fata) daca coase, se va casatori curand;
- in noaptea dintre ani, romanii nu pun pe masa preparate din carne de pasare, pentru a "nu da inapoi" sporul din casa;
- in functie de meseria pe care o are fiecare, dimineata, pe nemancate, va manui uneltele ce-i sunt de folos (plugarul va lucra cu sapa, morarul va macina ceva etc.);
- copiii mici se duc la moasa, care-i va da de grindina, pentru a creste mari.
Superstitii de Anul Nou din lumea-ntreaga
Obiceiurile de Anul Nou, de pretutindeni, urmaresc alungarea spiritelor rele si atragerea norocului. Ca la fiecare inceput de an, fiecare se gandeste la ce ar dori/trebui sa faca in cursul anului care tocmai incepe. Iata cateva obiceiuri aducatoare de noroc:
- Este bine sa ii imbratisam pe cei dragi de langa noi, pentru ca relatia frumoasa de prietenie, dragoste etc. sa continue si anul ce vine;
Noul an nu trebuie sa te prinda cu paharul gol, caci asa va fi in continuare;
- Camara sa fie plina si multe monede (bani) sa fie amplasate in toate portofelele, gentile, pentru a garanta prosperitatea;
- Datoriile trebuie platite; anul nou sa nu va gaseasca debitori.
Prima persoana care intra in casa, dupa miezul noptii, va va influenta in anul ce vine.
Aducatori de noroc sunt oamenii cu parul negru, inalti, bine facuti si chipesi, care aduc un mic cadou simbolic (o bucata de carbune, o moneda de argint, un pic de paine, sare, o ramura verde). Blonzii si roscatii alunga noorcul, ca si cei sasii sau schiopi.
Nimic nu iese afara din casa! Absolut nimic, nici gunoiul nu se duce in ziua de 1 ianuarie. Daca aveti ceva de dus cuiva in aceasta zi, lasati bagajul respectiv in masina. Anul sa inceapa cu ceva adus in casa.
Cine locuieste singur, poate pune un obiect norocos intr-un cos legat cu un snur, pe care-l lasa la usa de la intrare, inainte de miezul noptii; dupa ora 12, aduce cosul in casa tragand de snur, peste prag, pentru ca acesta sa fie primul lucru venit in casa.
Daca se mananca mazare, norocul si banii vor intra in casa.
Ceva legat de munca ta trebuie inceput, simbolic.
Nu se spala rufe, caci va muri cineva din familie. Cei mai precauti se feresc si sa spele vasele.
Este bine sa fii imbracat cu o haina noua.
Nu imprumutati bani sau alte lucruri.
Evitati sa spargeti ceva, sa plangeti.
Usile casei sa fie deschise, la 12 noaptea, ca sa iasa anul vechi.
Faceti zgomot, ca sa fuga tot ce e rau; sunati din clopotei.
Buzunarele goale aduc saracie.
Nu se da foc din casa.
Pentru noroc, se danseaza afara, in jurul unui copac; aduce insanatosire.
O fata necasatorita trebuie sa vada ce persoana ii apare inaintea ochilor, dupa miezul noptii, privind pe fereastra; daca este un barbat, se va marita.
Ceasurile trebuie fixate din nou, corect, caci aduc noroc in casa.
Cum va fi vremea in anul care vine?
De Sfanta Varvara, se pun, in vase mari cu apa, mai multe crengi de mar, visin sau alti pomi fructiferi; daca vor inflori pana la Florii, anul va fi manos, iar daca nu, va fi secetos. SF. Varvara a fost pe 4 Decembrie...
Pe data de 1 ianuarie se face calendarul cu foi de ceapa (12 foi pentru 12 luni), pentru a sti care luna va fi secetoasa si care ploioasa. Pentru aceasta, se taie 6 cepe in jumatate, se umplu cu sare si se pun pe o masa sau un pervaz.
Lunile anului vor fi ploioase sau secetoase, in functie de cata “apa” a lasat ceapa, mai multa sau mai putina.
Se mai ghiceste si in carbuni, astfel: se pun pe vatra, pana a doua zi, si fiecaruia i se atribuie numele unei cereale. Cereala corespunzatoare carbunelui facut cenusa se va coace bine, iar carbunele ramas neschimbat indica faptul ca respectiva recolta nu va rodi. Dupa aceste semne, taranii hotarau ce anume sa semene si cand sa desfasoare muncile agricole.
Daca de Sfantul Nicolae ninge, inseamna ca va fi o iarna grea, iar vremea rea va tine pana la Sfantul Ioan (gerul si ninsorile). Anul acesta, la noi nu a nins de Sfantul Nicolae, dar in unele zone din tara, parca a nins ( nu stiu sigur).
Daca in ziua de Craciun sunt nori, ploi sau ninsori, va fi un an bun.
Daca de Craciun e cald si se pot tine usile deschise, inseamna ca de Pasti va fi frig.
Semnificatia unor fenomene meteorologice de la inceput de an
Daca in ziua de 5 ianuarie va fi bura pe pomi, vor fi multe poame, la vara.
Daca in ziua de Boboteaza (6 ianuarie) bate crivatul, va fi un an agricol bogat.
Vremea frumoasa din aceasta zi indica multe fructe si belsug de peste.
Alte date si calendarul popular al lunii decembrie le gasiti pe Natura magica.
Perioada sarbatorilor de iarna este una magica, in care se crede ca se deschid cerurile, mai ales in noptile de Craciun si de Anul Nou.
De plida, daca intr-o astfel de noapte sfanta este luna plina, inseamna ca anul care vine va fi foarte bun si roditor.
Perioada de 12 zile dintre Craciun si dupa Anul Nou reprezinta cele 12 luni ale anului viitor. Astfel, prima zi de Craciun reprezenta luna ianuarie, a doua - februarie si asa mai departe.Vremea din timpul acestor zile corespundea fiecarei luni a anului nou.
De anul nou, se crede ca obiectul pe care il tii in mana la miezul noptii va indica ce anuma va fi important in anul ce vine.
Superstitii populare romanesti
Ce nu ai voie sa faci (sau ce trebuie sa faci) pentru a-ti merge bine in anul care vine
In ajunul Craciunului:
- trebuie adunate acasa toate lucrurile care au fost date cu imprumut.
De Craciun:
- in apa in care te speli, dimineata, trebuie sa pui o nuca, pentru ca sa fii sanatos in anul ce vine; pune si bani de argint, ca sa ai si castig;
- cand se scot din cuptor placintele, se pun intr-o sita si se spune: “ Cum e sita mea de plina, asa sa fie si casa mea de imbelsugata.”
- cine isi pune o dorinta, poate afla daca i se va implini turnand intr-o cana mai mare 9 paharute mici cu apa; a doua zi de Craciun, va masura sa vada daca sunt tot 9 pahare cu apa, ceea ce inseamna ca dorinta sa se va implini. Daca apa a scazut, mai are de asteptat, mai mult sau mai putin;
- nu se da nimic cu imprumut;
- la masa, se mananca mai intai un fel gatit cu carne de pasare, caci vei fi usor ca pasarea (sau peste sau iepure);
- tinerii casatoriti trebuie sa mearga la nasi si la parinti, a doua zi de Craciun.
De 1 ianuarie:
- nu da bani cu imprumut, caci vei da tot anul;
- cine nu are bani asupra sa, tot anul va fi sarac;
- nu se doarme, caci vei fi lenes si somnoros;
- daca cosi in ziua de 1 ianuarie, vei avea mare noroc; un baiat (sau o fata) daca coase, se va casatori curand;
- in noaptea dintre ani, romanii nu pun pe masa preparate din carne de pasare, pentru a "nu da inapoi" sporul din casa;
- in functie de meseria pe care o are fiecare, dimineata, pe nemancate, va manui uneltele ce-i sunt de folos (plugarul va lucra cu sapa, morarul va macina ceva etc.);
- copiii mici se duc la moasa, care-i va da de grindina, pentru a creste mari.
Superstitii de Anul Nou din lumea-ntreaga
Obiceiurile de Anul Nou, de pretutindeni, urmaresc alungarea spiritelor rele si atragerea norocului. Ca la fiecare inceput de an, fiecare se gandeste la ce ar dori/trebui sa faca in cursul anului care tocmai incepe. Iata cateva obiceiuri aducatoare de noroc:
- Este bine sa ii imbratisam pe cei dragi de langa noi, pentru ca relatia frumoasa de prietenie, dragoste etc. sa continue si anul ce vine;
Noul an nu trebuie sa te prinda cu paharul gol, caci asa va fi in continuare;
- Camara sa fie plina si multe monede (bani) sa fie amplasate in toate portofelele, gentile, pentru a garanta prosperitatea;
- Datoriile trebuie platite; anul nou sa nu va gaseasca debitori.
Prima persoana care intra in casa, dupa miezul noptii, va va influenta in anul ce vine.
Aducatori de noroc sunt oamenii cu parul negru, inalti, bine facuti si chipesi, care aduc un mic cadou simbolic (o bucata de carbune, o moneda de argint, un pic de paine, sare, o ramura verde). Blonzii si roscatii alunga noorcul, ca si cei sasii sau schiopi.
Nimic nu iese afara din casa! Absolut nimic, nici gunoiul nu se duce in ziua de 1 ianuarie. Daca aveti ceva de dus cuiva in aceasta zi, lasati bagajul respectiv in masina. Anul sa inceapa cu ceva adus in casa.
Cine locuieste singur, poate pune un obiect norocos intr-un cos legat cu un snur, pe care-l lasa la usa de la intrare, inainte de miezul noptii; dupa ora 12, aduce cosul in casa tragand de snur, peste prag, pentru ca acesta sa fie primul lucru venit in casa.
Daca se mananca mazare, norocul si banii vor intra in casa.
Ceva legat de munca ta trebuie inceput, simbolic.
Nu se spala rufe, caci va muri cineva din familie. Cei mai precauti se feresc si sa spele vasele.
Este bine sa fii imbracat cu o haina noua.
Nu imprumutati bani sau alte lucruri.
Evitati sa spargeti ceva, sa plangeti.
Usile casei sa fie deschise, la 12 noaptea, ca sa iasa anul vechi.
Faceti zgomot, ca sa fuga tot ce e rau; sunati din clopotei.
Buzunarele goale aduc saracie.
Nu se da foc din casa.
Pentru noroc, se danseaza afara, in jurul unui copac; aduce insanatosire.
O fata necasatorita trebuie sa vada ce persoana ii apare inaintea ochilor, dupa miezul noptii, privind pe fereastra; daca este un barbat, se va marita.
Ceasurile trebuie fixate din nou, corect, caci aduc noroc in casa.
Cum va fi vremea in anul care vine?
De Sfanta Varvara, se pun, in vase mari cu apa, mai multe crengi de mar, visin sau alti pomi fructiferi; daca vor inflori pana la Florii, anul va fi manos, iar daca nu, va fi secetos. SF. Varvara a fost pe 4 Decembrie...
Pe data de 1 ianuarie se face calendarul cu foi de ceapa (12 foi pentru 12 luni), pentru a sti care luna va fi secetoasa si care ploioasa. Pentru aceasta, se taie 6 cepe in jumatate, se umplu cu sare si se pun pe o masa sau un pervaz.
Lunile anului vor fi ploioase sau secetoase, in functie de cata “apa” a lasat ceapa, mai multa sau mai putina.
Se mai ghiceste si in carbuni, astfel: se pun pe vatra, pana a doua zi, si fiecaruia i se atribuie numele unei cereale. Cereala corespunzatoare carbunelui facut cenusa se va coace bine, iar carbunele ramas neschimbat indica faptul ca respectiva recolta nu va rodi. Dupa aceste semne, taranii hotarau ce anume sa semene si cand sa desfasoare muncile agricole.
Daca de Sfantul Nicolae ninge, inseamna ca va fi o iarna grea, iar vremea rea va tine pana la Sfantul Ioan (gerul si ninsorile). Anul acesta, la noi nu a nins de Sfantul Nicolae, dar in unele zone din tara, parca a nins ( nu stiu sigur).
Daca in ziua de Craciun sunt nori, ploi sau ninsori, va fi un an bun.
Daca de Craciun e cald si se pot tine usile deschise, inseamna ca de Pasti va fi frig.
Semnificatia unor fenomene meteorologice de la inceput de an
Daca in ziua de 5 ianuarie va fi bura pe pomi, vor fi multe poame, la vara.
Daca in ziua de Boboteaza (6 ianuarie) bate crivatul, va fi un an agricol bogat.
Vremea frumoasa din aceasta zi indica multe fructe si belsug de peste.
Alte date si calendarul popular al lunii decembrie le gasiti pe Natura magica.
10 dec. 2008
Va pregatiti si voi de Craciun?
Nu mai avem mult pana la aceasta indragita si importanta sarbatoare. Si se vede, in graba cu care oamenii au inceput sa faca unele cumparaturi, sa caute cadouri, sa faca curatenie generala. Pe langa toate acestea, trebuie sa mai avem in vedere un alt aspect: decorarea casei, care contribuie la aceea atnmosfera intima, deosebita, a sarbatorilor de iarna.
Anul trecut am avut un mic brad albastru, foarte dragut, dar incomparabil cu "originalul", pe care l-am decorat alta data, tot pe tema de albastru si argintiu, dar fiind un brad mai mare, am avut unde sa ma desfasor. Dupa ce am agatat in brad globuri albastru intens si bleu, rotunde (mari si mici), am pus apoi mai multe globuri tip turture alb ( aproape toate globuri au fost din acelea cu aspect glazurat, din sticla pisata), am mai pus ghirlande (obisnuite) albastru inchis, ghirlande din margele (tot albastru inchis) si beteala alba dreapta, care are un luciu aparte. Instalatia de pom a fost stil cablu, cu beculete mici albastre, cu un joc de lumini foarte discret, fara a obosi. Nota aparte a fost data de cateva funde bleu, facute din banda lucioasa de hartie _ am pus vreo 4-5 funde mici in brad, ca sa fac o "legatura" cu funda foarte mare, cu panglici lasate in jos, pe care am pus-o in varful bradului. Aceasta funda a fost tripla si in mijloc i-am facut un smoc de margele asortate.
Dupa cum vedeti, sunt si acum mandra de acest pom, pe care l-am facut cu multa grija si a fost foarte apreciat de musafirii de atunci, niste elvetieni sadea, care au exclamat ca nu au vazut brad mai frumos. Eu nu ma steptam la aceasta reactie, pentru ca porneam de la idee ca pe niste elvetieni, care locuiesc intr-o tara atat de curata, civilizata si tin foarte mult la design, nu-i mai poate impresiona nimic.
Dar n-a fost asa si uite ca au trecut cativa ani de cand vreau sa repet figura, dar n-am reusit, din lipsa de brad. Poate,anul acesta.
Oricum, sper ca ideea mea sa va inspire si pe voi.
Mai multe sugestii gasiti in Beaty&style
6 dec. 2008
Budinca de gris colorata Semolina pudding colored
"Se face o mamaliga groasa dintr-un pahar cu lapte, in care se fierbe 65 g unt, 125 g gris. Dupa ce s-a racit se adauga 3 galbenusuri si 3 albuse batute spuma si se imparte amestecul in trei parti egale.
Una din parti se coloreaza cu cacao, cealalta cu dulceata rosie (de trandafiri, zemeura) iar a treia se lasa alba.
Se pune straturile alternativ, intr-o forma inalta - un strat maro, unul alb si unul roz.
Se fierbe in bain marie. Se serveste cu sos de vanilie. " (reteta din anul 1939)
Una din parti se coloreaza cu cacao, cealalta cu dulceata rosie (de trandafiri, zemeura) iar a treia se lasa alba.
Se pune straturile alternativ, intr-o forma inalta - un strat maro, unul alb si unul roz.
Se fierbe in bain marie. Se serveste cu sos de vanilie. " (reteta din anul 1939)
2 dec. 2008
Racituri (piftie) moldovenesti - Mici sfaturi pentru reusita sigura - Meat jelly
O pifite reusita trebuie sa fie atat de limpede incat sa vezi fundul farfuriei, si sa nu fie moale, dar nici foarte inchegata (cum e toba).
PIFTIE DE PASARE
1. Primul pas: alegerea carnii.
- nu putem face pifitie cu carne putina, numai pentru cateva portii; cel mai bine ar fi sa punem macar vreo 2 kg de carne si oase;
- pentru piftia de pasare, nu se recomanda puiul, ci carnea de pasare mai matura ( un cocos batran e cel mai bun, dar si gaina sau curca), care contine mai multe substante gelatinoase;
- pasarea mai batrana are pielea mai groasa;
- pentru cine cumpara carne din magazin (pui sau pulpe), sa retina ca picioarele de pasare matura sunt mai lungi;
- piftia de curcan este gustoasa, dar nu va iesi prea limpede, oricâte reguli am respecta, carnea fiind mai bogata in albumina; zeama iese cam albicioasa;
- piftia iese buna si se face mai repede daca punem labe de pasare sau mai multe gaturi;
- este bine sa punem si mai multa piele.
2. Punem carnea la fiert.
Dar câta apa punem? Daca punem prea multa, piftia se va incheaga greu. De aceea, trebuie sa tinem cont de urmatoarea regula: dupa ce punem carnea intr-o cratita cu pereti inalti, adaugam atâta apa rece cat sa cuprinda carnea - cu 3-4 cm mai mult decât nivelul carnii;
- tot acum punem si o lingurita de sare, care contribuie la formarea spumei - altfel va iesi zeama albicioasa;
- nu punem acum vasul pe foc, ci îl lasam deoparte inca vreo 20 de minute; ideea este ca gelatina sa iasa din carne treptat si in cantitate cat mai mare; asa cum stie orice gospodina, o carne pusa in apa fierbinte (sau ulei fierbinte) se coaguleaza la suprafata si va fi gustoasa, ca friptura sau mancare; la piftie, vom proceda exact invers.
3. Fierberea
- tot secretul este sa fiarba nu la foc mic, ci la foc foarte mic;
- vom indeparta usor spuma cu spumiera;
- cand supa va da in clocote mici, vom pune si zarzavatul - o ceapa, un morcov, un patrunjel - dar nu mai mult de 200 g la 2 kg de carne;
- adaugam cateva boabe intregi de piper;
- lasam sa fiarba vreo 3 ore, acoperita cu capac, dar asezat pe o parte a cratitei;
- piftia este fiarta atunci cand carnea se desprinde usor de pe oase, iar supa a scazut;
- cand luam putina zeama intre degete, aceasta va fi lipicioasa;
- vom sti sigur când e gata facând proba - altfel nu se poate -, punand un pic de zeama intr-o farfurie pe care o dam la rece; daca nu e ferma, o vom mai fierbe; eventual, vom adauga un plic sau doua de gelatina - dizolvata inainte, conform instructiunilor de pe plic;
4. Finalul - Aranjarea in forme.
Este bine sa lasam acest lucru pentru a doua zi. Dam oala cu piftie in balcon si a doua zi culegem tot stratul de grasime ridicat deasupra. Totodata, vom vedea clar cat de inchegata este si daca mai trebuie fiarta sau adaugata gelatina.
- incalzim piftia, pentru a redeveni lichida si strecuram zeama prin strecuratoare;
- adaugam usturoi pisat, piper pisat si sare, dupa gust;
- o piftie cu usturoi putin si nesarata este gretoasa, dar nici excesul nu e bun;
- apoi mai strecuram inca o data, asezand tifon peste o strecuratoare obisnuita sau o strecurăm printr-un filtru pentru cafea;
- pregatim formele, asezand in ele morcov taiat, boabe de piper si carnea aleasa bine de oase, pielite si tendoane si completand cu zeama;
- pentru piftia ce va fi servita ca aperitiv, vom folosi castronase mici sau cesti, in care vom forma ornamente cu masline, gogosari in otet, morcov, frunzulite de patrunjel;
- se dau formele la rece, pentru 3-4 ore;
- raciturile ( adica piftia adusa ca fel doi, la masa) se va servi in farfuriile in care s-a inchegat, cu mamaliguta fierbinte;
- piftia servita ca aperitiv se va rasturna pe un platou cu salata verde (prin scufundarea formei, pentru cateva secunde, in apa fierbinte) si salata de sfecla rosie cu hrean.
PIFTIE DE PORC
Raman valabile regulile de mai sus, dar mai trebuie sa stim:
- avem nevoie de carne slaba de porc, iar pentru inchegat sunt buni "adidasii", urechile, parti din capul de porc, bucatile de sorici;
- partile cu soric se parlesc mai intai la flacara aragazului;
- dupa ce punem carnea in oala, vom pune apa mai multa, sa depaseasca cu 7 cm nivelul carnii si vom pune oala la foc, fara s-o mai lasam deoparte;
- piftia de porc fierbe mai greu - in 4-5 ore;
- cui ii place mai condimentat - tinand cont si de faptul ca aceasta piftie e mai grasa - poate lasa mujdeiul de usturoi in zeama, fara sa-l mai strecoare;
- pentru aperitiv, putem face o piftie mai consistenta, asemanatoare cu toba (vom pune mai multa carne slaba de porc si vom adauga si cateva organe fierte separat (limba, rinichi, o bucatica de ficat), pe care le vom pune intr-o tava de chec (vom face si un ornament, acolo, sa ia ochii, cu un gogosar sau altceva) si vom completa cu zeama mai inchegata; cand o vom scoate pe platou, vom taia din ea cateva felii; este o varianta gustoasa a tobei, incomparabil mai buna cu cea de la magazin;
- foile de dafin se potrivesc, ca aroma, numai la piftia de porc aperitiv, cea asemanatoare cu toba; nu vom uita de usturoi si de piperul negru ..........nu mai scriu nimic, ca mi s-a facut o pooooooooooofta, si pana la Craciun mai este.
PIFTIE DE PASARE
1. Primul pas: alegerea carnii.
- nu putem face pifitie cu carne putina, numai pentru cateva portii; cel mai bine ar fi sa punem macar vreo 2 kg de carne si oase;
- pentru piftia de pasare, nu se recomanda puiul, ci carnea de pasare mai matura ( un cocos batran e cel mai bun, dar si gaina sau curca), care contine mai multe substante gelatinoase;
- pasarea mai batrana are pielea mai groasa;
- pentru cine cumpara carne din magazin (pui sau pulpe), sa retina ca picioarele de pasare matura sunt mai lungi;
- piftia de curcan este gustoasa, dar nu va iesi prea limpede, oricâte reguli am respecta, carnea fiind mai bogata in albumina; zeama iese cam albicioasa;
- piftia iese buna si se face mai repede daca punem labe de pasare sau mai multe gaturi;
- este bine sa punem si mai multa piele.
2. Punem carnea la fiert.
Dar câta apa punem? Daca punem prea multa, piftia se va incheaga greu. De aceea, trebuie sa tinem cont de urmatoarea regula: dupa ce punem carnea intr-o cratita cu pereti inalti, adaugam atâta apa rece cat sa cuprinda carnea - cu 3-4 cm mai mult decât nivelul carnii;
- tot acum punem si o lingurita de sare, care contribuie la formarea spumei - altfel va iesi zeama albicioasa;
- nu punem acum vasul pe foc, ci îl lasam deoparte inca vreo 20 de minute; ideea este ca gelatina sa iasa din carne treptat si in cantitate cat mai mare; asa cum stie orice gospodina, o carne pusa in apa fierbinte (sau ulei fierbinte) se coaguleaza la suprafata si va fi gustoasa, ca friptura sau mancare; la piftie, vom proceda exact invers.
3. Fierberea
- tot secretul este sa fiarba nu la foc mic, ci la foc foarte mic;
- vom indeparta usor spuma cu spumiera;
- cand supa va da in clocote mici, vom pune si zarzavatul - o ceapa, un morcov, un patrunjel - dar nu mai mult de 200 g la 2 kg de carne;
- adaugam cateva boabe intregi de piper;
- lasam sa fiarba vreo 3 ore, acoperita cu capac, dar asezat pe o parte a cratitei;
- piftia este fiarta atunci cand carnea se desprinde usor de pe oase, iar supa a scazut;
- cand luam putina zeama intre degete, aceasta va fi lipicioasa;
- vom sti sigur când e gata facând proba - altfel nu se poate -, punand un pic de zeama intr-o farfurie pe care o dam la rece; daca nu e ferma, o vom mai fierbe; eventual, vom adauga un plic sau doua de gelatina - dizolvata inainte, conform instructiunilor de pe plic;
4. Finalul - Aranjarea in forme.
Este bine sa lasam acest lucru pentru a doua zi. Dam oala cu piftie in balcon si a doua zi culegem tot stratul de grasime ridicat deasupra. Totodata, vom vedea clar cat de inchegata este si daca mai trebuie fiarta sau adaugata gelatina.
- incalzim piftia, pentru a redeveni lichida si strecuram zeama prin strecuratoare;
- adaugam usturoi pisat, piper pisat si sare, dupa gust;
- o piftie cu usturoi putin si nesarata este gretoasa, dar nici excesul nu e bun;
- apoi mai strecuram inca o data, asezand tifon peste o strecuratoare obisnuita sau o strecurăm printr-un filtru pentru cafea;
- pregatim formele, asezand in ele morcov taiat, boabe de piper si carnea aleasa bine de oase, pielite si tendoane si completand cu zeama;
- pentru piftia ce va fi servita ca aperitiv, vom folosi castronase mici sau cesti, in care vom forma ornamente cu masline, gogosari in otet, morcov, frunzulite de patrunjel;
- se dau formele la rece, pentru 3-4 ore;
- raciturile ( adica piftia adusa ca fel doi, la masa) se va servi in farfuriile in care s-a inchegat, cu mamaliguta fierbinte;
- piftia servita ca aperitiv se va rasturna pe un platou cu salata verde (prin scufundarea formei, pentru cateva secunde, in apa fierbinte) si salata de sfecla rosie cu hrean.
PIFTIE DE PORC
Raman valabile regulile de mai sus, dar mai trebuie sa stim:
- avem nevoie de carne slaba de porc, iar pentru inchegat sunt buni "adidasii", urechile, parti din capul de porc, bucatile de sorici;
- partile cu soric se parlesc mai intai la flacara aragazului;
- dupa ce punem carnea in oala, vom pune apa mai multa, sa depaseasca cu 7 cm nivelul carnii si vom pune oala la foc, fara s-o mai lasam deoparte;
- piftia de porc fierbe mai greu - in 4-5 ore;
- cui ii place mai condimentat - tinand cont si de faptul ca aceasta piftie e mai grasa - poate lasa mujdeiul de usturoi in zeama, fara sa-l mai strecoare;
- pentru aperitiv, putem face o piftie mai consistenta, asemanatoare cu toba (vom pune mai multa carne slaba de porc si vom adauga si cateva organe fierte separat (limba, rinichi, o bucatica de ficat), pe care le vom pune intr-o tava de chec (vom face si un ornament, acolo, sa ia ochii, cu un gogosar sau altceva) si vom completa cu zeama mai inchegata; cand o vom scoate pe platou, vom taia din ea cateva felii; este o varianta gustoasa a tobei, incomparabil mai buna cu cea de la magazin;
- foile de dafin se potrivesc, ca aroma, numai la piftia de porc aperitiv, cea asemanatoare cu toba; nu vom uita de usturoi si de piperul negru ..........nu mai scriu nimic, ca mi s-a facut o pooooooooooofta, si pana la Craciun mai este.
Pere la cuptor Baked Pears
"Se taie si se scobesc funduri mici de paine, se prepara un compot de pere foarte legat, se toaca perele marunt, se amesteca cu marmelada de caise si rom; se umplu cu ele fundurile de paine, se presara cu pricomigdale pisate, se stropesc cu unt si se rumenesc la cuptor."
O idee excelenta! Putem folosi chifle, cornuri sau felii mai groase de paine. Daca nu postim, ungem vasul cu unt.
Deasupra putem presara, dupa dorinta, biscuiti sfaramati sau pesmet, amestecate cu nuci - daca nu avem pricomigdale.
O idee excelenta! Putem folosi chifle, cornuri sau felii mai groase de paine. Daca nu postim, ungem vasul cu unt.
Deasupra putem presara, dupa dorinta, biscuiti sfaramati sau pesmet, amestecate cu nuci - daca nu avem pricomigdale.
1 dec. 2008
De Ziua Nationala a Romaniei
AM CAUTAT UN CANTEC CARE SA NU FI FOST ERODAT DE COMUNISTI - DESI NU VAD CARE AR FI VINA LUI CIPRIAN PORUMBESCU PENTRU PRELUAREA "TRICOLORULUI" DE CATRE ACESTIA - DAR M-AM GANDIT SA NU STARNESC ANUMITE AMINTIRI... ASA CA M-AM OPRIT LA:
- muzica de Timotei Popovici.
"Astăzi, cu bucurie, Românilor veniţi,
Pe Iancu în câmpie, voioşi să-l însoţiţi,
Spălaţi armele voastre, degrabă s-alergăm,
Din locurile noastre, pe duşman s-alungăm.
Iancule mare, bravule tare,
Cu noi să fii.
Tu însoţeşte şi însufleteşte,
Pe ai tăi fii.
Optzeci de oi despoaie şi prin frigări le pun,
De fluier de cimpoaie, pădurile răsun.
Românii se aşează pe lâng-un mare foc,
Iar Iancu ospătează cu dânşii la un loc.
Iancule mare, bravule tare,
Cu noi să fii,
Tu însoţeşte şi însufleţeşte,
Pe ai tăi fii.
Sunt gata, stau cu toţii, să se coboare-n văi,
Să izgonească hoţii şi-ai Neamului călăi.
Iancu mergea-nainte pe-un cal cu ager curs
Şi peste-mbrăcăminte purta piele de urs.
Cine-a sta-n cale Iancului mare
Şi brav român,
Fulger şi trăznet, peste-a lui creştet,
De la români.
Iată-i, voioşi porniră, românii cei voinici
Ca lanţuri se înşiră pe-a munţilor poteci.
Nevestele cu jale, privindu-i lacrimând,
Îi urmareau, în vale, cum se duceau cântând.
Cine-a sta-n cale Iancului mare
Şi brav român,
Fulger şi trăznet, peste-a lui creştet,
De la români."
- muzica de Timotei Popovici.
"Astăzi, cu bucurie, Românilor veniţi,
Pe Iancu în câmpie, voioşi să-l însoţiţi,
Spălaţi armele voastre, degrabă s-alergăm,
Din locurile noastre, pe duşman s-alungăm.
Iancule mare, bravule tare,
Cu noi să fii.
Tu însoţeşte şi însufleteşte,
Pe ai tăi fii.
Optzeci de oi despoaie şi prin frigări le pun,
De fluier de cimpoaie, pădurile răsun.
Românii se aşează pe lâng-un mare foc,
Iar Iancu ospătează cu dânşii la un loc.
Iancule mare, bravule tare,
Cu noi să fii,
Tu însoţeşte şi însufleţeşte,
Pe ai tăi fii.
Sunt gata, stau cu toţii, să se coboare-n văi,
Să izgonească hoţii şi-ai Neamului călăi.
Iancu mergea-nainte pe-un cal cu ager curs
Şi peste-mbrăcăminte purta piele de urs.
Cine-a sta-n cale Iancului mare
Şi brav român,
Fulger şi trăznet, peste-a lui creştet,
De la români.
Iată-i, voioşi porniră, românii cei voinici
Ca lanţuri se înşiră pe-a munţilor poteci.
Nevestele cu jale, privindu-i lacrimând,
Îi urmareau, în vale, cum se duceau cântând.
Cine-a sta-n cale Iancului mare
Şi brav român,
Fulger şi trăznet, peste-a lui creştet,
De la români."
Pateuri cu creier
"Din aluat frantuzesc se taie triunghiuri, se da forma de cornete si se umplu cu urmatoarele: creier fiert taiat bucatele amestecat cu verdeata, sos de ciulama in care se pune un galbenus si piper. Se coace si se serveste cu legume asortate." (1939)
Cred ca putem adauga putin cascaval ras in umplutura si deasupra. Mmmmmmmm, merg bine ca aperitiv, alaturi de alte pateuri umplute cu ficat, ciuperci sau carne.
30 nov. 2008
Prajitura cu lamaie (Chec englezesc) -Lemon cake
Avem nevoie de:
6 oua
200 g zahar tos
150 g faina
150g unt
o lamaie
zahar vanilat
un praf de sare
cateva nuci
Cu aceste ingrediente putem face prajitura in tava lata sau, daca punem in tava de chec, vom avea clasicul chec englezesc, potrivit pentru five o'clock tee. In acest chec nu se pune cacao, ci doar vanilie si coaja rasa de lamaie. Este foarte fin.
Iata cum il preparam:
Topim untul usor - nu direct pe flacara.
Batem spuma albusurile, adaugam zaharul tos si batem din nou, apoi punem zeama de la 1 -2 lamai. Se bat pana se intaresc iarasi albusurile. Zeama de lamaie are calitatea de a mentine spuma, iar in aceasta reteta da nota dominanta a prajiturii.
Adaugam si galbensurile, pe rand, si untul (rece), apoi faina, care va fi incorporata treptat si usor, prin miscari cu telul de jos in sus, pentru a nu se lasa spuma.
Turnam aluatul in tava unsa si tapetata cu faina, iar cine vrea, poate presara nuci tocate cu cutitul.
Punem tava in cuptorul incalzit dinainte si coacem la foc potrivit circa 30 de minute. In primele 20 de minute nu vom deschide cuptorul; dupa aceea, daca nu coace cuptorul uniform, putem schimba pozitia tavii; eventual, putem da focul mai mic.
O pudram si o taiem dupa ce s-a racit. Poate fi taiata si cu forme pentru fursecuri sau cu paharul, in forma de semilune.
Tartelete
"Se freaca 2 oua intregi cu trei galbenusuri si 120 g zahar, 100 g migdale, albusul batut dela 3 oua si o lingura de pesmet fin. Se coace aluatul in forme de tartelete unse si se umple cu fructe de sezon." (Almanah 1939)
29 nov. 2008
Retete de post
Pe acest blog gasiti cateva retete de post care va vor mai diversifica meniul zilnic:
- pasta de gutui
- ardei umpluti cu ghebe
- zacusca de ghebe si masline -(conservele se poate simplifca gatind doar pentru consum imediat)
- tocana de legume
- salam de mere
- rosii cu vinete
- sarmale de toamna cu soia
- supa de rosii condimentata
Alte idei de gustari rapide ce alunga foamea si care sunt foarte, foarte gustoase si sanatoase:
- paine feliata usor prajita (sau proaspata) frecata cu usturoi si unsa cu ulei de masline (eu o mananc cu usturoi taiat si presarat deasupra);
- paine neagra cu salata de ridichi amestecate cu morcovi rasi;
- salate, salate, salate:
- salata de telina rasa cu morcovi, mere si maioneza de post (facuta in casa, nu cumparata);
- salata de cartofi cu morcov ras;
- salata de sfecla rosie cruda, rasa, cu ceapa, nuca si maioneza de post;
- icre de fasole sau de linte cu salata verde;
- peste orice fel de salata de radacinoase se presara miez de nuca sau seminte de floarea soarelui sau bostan - este gustos si asigura un aport de proteine.
De evitat:
margarina (si produsele cu margarina), conservele si salamurile de post cu multi conservanti (cum sunt acele pateuri pe care le mananca toata lumea), frisca sintetica (vegetala), maioneza de post de la magazin, dulciurile de cofetarie de post si alte produse similare. Acestea nu sunt naturale ( nu sunt compatibile cu organismul uman), contin E-uri periculoase si, in timp, duc la aparitia unor boli grave.
- pasta de gutui
- ardei umpluti cu ghebe
- zacusca de ghebe si masline -(conservele se poate simplifca gatind doar pentru consum imediat)
- tocana de legume
- salam de mere
- rosii cu vinete
- sarmale de toamna cu soia
- supa de rosii condimentata
Alte idei de gustari rapide ce alunga foamea si care sunt foarte, foarte gustoase si sanatoase:
- paine feliata usor prajita (sau proaspata) frecata cu usturoi si unsa cu ulei de masline (eu o mananc cu usturoi taiat si presarat deasupra);
- paine neagra cu salata de ridichi amestecate cu morcovi rasi;
- salate, salate, salate:
- salata de telina rasa cu morcovi, mere si maioneza de post (facuta in casa, nu cumparata);
- salata de cartofi cu morcov ras;
- salata de sfecla rosie cruda, rasa, cu ceapa, nuca si maioneza de post;
- icre de fasole sau de linte cu salata verde;
- peste orice fel de salata de radacinoase se presara miez de nuca sau seminte de floarea soarelui sau bostan - este gustos si asigura un aport de proteine.
De evitat:
margarina (si produsele cu margarina), conservele si salamurile de post cu multi conservanti (cum sunt acele pateuri pe care le mananca toata lumea), frisca sintetica (vegetala), maioneza de post de la magazin, dulciurile de cofetarie de post si alte produse similare. Acestea nu sunt naturale ( nu sunt compatibile cu organismul uman), contin E-uri periculoase si, in timp, duc la aparitia unor boli grave.
Budinca de paine cu stafide Bread pudding with raisins
Ingrediente:
- 4 felii mari de franzela coapta pe vatra (sa nu fie foarte proaspata) unse cu unt si taiate cuburi mari
- 2 cani cu lapte
- 2 oua
- 1/4 cana cu zahar
- un pic de sare
- 1/2 cana stafide
- esenta de vanilie, rom etc.
Punem bucatile de paine intr-un vas Jena uns cu unt. Intr-un castron amestecam laptele, ouale, zaharul, aromele si sarea. Turnam amestecul peste paine si apoi presaram stafidele macerate in rom sau esenta de vanilie, dupa plac.
Asezam vasul cu budinca intr-o cratita (tava) cu apa calda si o coacem vreo jumatate de ora - in functie de cuptor. Incercam sa fie ferma la mijloc.
Dupa gust, o servim cu sos din dulceata diluata cu apa etc. De asemenea, ii dam o anumita tenta, dupa cum dorim - aroma de rom, de vanilie, de coaja de lamaie sau portocala.
Este minunata.
Cantitatile le putem mari, dupa necesitati.
28 nov. 2008
Calatorie intergalactica - pe aripile muzicii / Intergalactic travel - on the wings of music
Imn in cinstea fortei creatoare a Universului - a Lui Dumnezeu
Cor din Oratoriul Samson de G.F. Handel
Cor din Oratoriul Samson de G.F. Handel
Minestra cu maruntaie de pasare Minestra with chicken giblets
Iata o idee de a face un pic mai altfel supa de gaina.
Este, totusi, o reteta mai ....ciudata:
"Se fierbe orez un sfert de ora in supa, se amesteca cu zarzavat taiat marunt, prajit cu slanina, cu ficatei, stomacuri de pasari, creste de cocos etc. - prajite in unt; se toarna totul in supa sa mai dea cateva clocote si se serveste cu parmezan ras."
Totusi, iese ceva bun. Hai sa zicem ca ranza si ficat de pasare gasim, dar nu garantez pentru crestele de cocos (sau de gaina).
Numai daca taiem vreo pasare din curte (Cine are, are.)
Este, totusi, o reteta mai ....ciudata:
"Se fierbe orez un sfert de ora in supa, se amesteca cu zarzavat taiat marunt, prajit cu slanina, cu ficatei, stomacuri de pasari, creste de cocos etc. - prajite in unt; se toarna totul in supa sa mai dea cateva clocote si se serveste cu parmezan ras."
Totusi, iese ceva bun. Hai sa zicem ca ranza si ficat de pasare gasim, dar nu garantez pentru crestele de cocos (sau de gaina).
Numai daca taiem vreo pasare din curte (Cine are, are.)
27 nov. 2008
Prajitura cu nuca Cake with nuts
Seamana cu prajitura Alcazar, dar e mai simpla.
"Se socoteste la un albus batut 100 g zahar, 100 g nuci pisate, coaja de lamaie, scortisoara. Se intinde pe tava unsa, se coace, se taie calda in bucati, se umple cu marmelada si se impreuneaza." (Almanah 1939)
Inseamna ca punem atatea albusuri cat de mari dorim sa fie foile.
De exemplu, cu 6 albusuri putem face doua foi. Nu le suprapunem, ci taiem intai bucatile si apoi le lipim cu crema sau cu ce vrem. Este o varianta mai rapida decat clasicele alcazale.
"Se socoteste la un albus batut 100 g zahar, 100 g nuci pisate, coaja de lamaie, scortisoara. Se intinde pe tava unsa, se coace, se taie calda in bucati, se umple cu marmelada si se impreuneaza." (Almanah 1939)
Inseamna ca punem atatea albusuri cat de mari dorim sa fie foile.
De exemplu, cu 6 albusuri putem face doua foi. Nu le suprapunem, ci taiem intai bucatile si apoi le lipim cu crema sau cu ce vrem. Este o varianta mai rapida decat clasicele alcazale.
24 nov. 2008
Trufe de cafea Truffles Coffee
O reteta, tot din caietul bunicii, de la care putem porni, imbunatatind-o dupa gustul nostru. Putem avea astfel niste bomboane aspectoase si usor de facut. Sunt potrivite daca ne dorim sa avem un platou cu dulciuri cat mai variat - de Craciun, de exemplu.
"Se freaca 1/4 kg de zahar cu un galbenus si o lingura de esenta de cafea. Se adauga treptat 1/4 kg de unt taiat bucatele. Se fac bulgarasi cat nucile, se trec prin socolata granulata si se aseaza in forme speciale de hartie" (Almanah 1939)
Putem adauga esente, nuca macinata, nuca de cocos sau migdale, cacao, coaja de portocale, visine din visinata, lichior, esente diferite.
"Se freaca 1/4 kg de zahar cu un galbenus si o lingura de esenta de cafea. Se adauga treptat 1/4 kg de unt taiat bucatele. Se fac bulgarasi cat nucile, se trec prin socolata granulata si se aseaza in forme speciale de hartie" (Almanah 1939)
Putem adauga esente, nuca macinata, nuca de cocos sau migdale, cacao, coaja de portocale, visine din visinata, lichior, esente diferite.
23 nov. 2008
Tort de gutui Quince cake
"100 g zahar se freacă cu 5 galbenusuri, se adauga 5 linguri de gutui coapte date prin masina, 2 linguri pesmet cu rom, 5 albusuri batute si se coace." (Almanah 1939)
In compozitia de mai sus cred ca putem pune si ceva nuca macinata (si mai mult pesmet).
Apoi, facem ce vrem cu el:
- il servim pudrat, la o cafea sau la un ceai cu lamaie;
- il insiropam si il ornam cu frisca si ciocolata;
In ambele variante, il vom unge (sau îl vom orna) cu peltea sau cu dulceata de gutui.
22 nov. 2008
Budinca de lamaie Lemon Pudding
"Se freaca zeama unei lamai cu o lingura de apa si una de faina,se amesteca cu 20 g unt cald, se adauga treptat 5 galbenusuri, 100g zahar, coaja rasa de lamaie, 3 albusuri spuma si se fierbe la bain-marie." (Almanah 1939)
19 nov. 2008
Sandvisuri calde Hot sandwiches
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Subscrie via email
Ecuson Facebook
-
O pifite reusita trebuie sa fie atat de limpede incat sa vezi fundul farfuriei, si sa nu fie moale, dar nici foarte inchegata (cum e toba)...
-
Putem folosi orice fel de ficat. Spălăm ficatul, îl curățăm de vinișoare, il desfacem în lobi sau îl tăiem. Apoi lăsăm ficatul să stea în...