Sfintisori -Mucenici - moldovenesti -

Se fac din aluat de semicozonac (reteta este aici) sau de paine.
Am folosit faina Dobrogea pentru cozonac si aluatul a iesit foarte pufos.
Pentru cine tine post, se face un aluat de paine putin indulcit - tot cu faina pentru cozonac - respectandu-se toate fazele, ca sa iasa pufos (se lasa la crescut maiaua, apou aluatul, apoi se framanta cu ulei, iar se lasa la crescut si se mai lasa din nou sa creasca si in tava).
De regula, se face un aluat mai tare si nu se mai lasa la crescut in tava - ca sa fie impletitura frumoasa, dar eu ii prefer mai pufosi si mai crescuti ( adica si mai buni), chiar daca nu arata atat de strans impletiti.
Din aluat impletim colacei in forma de opt, iar dupa ce mai cresc in tava vreun sfert de ora, ii ungem cu ou si ii coacem in cuptor.
Inainte de servire, turnam peste sfant un sirop facut din miere subtiata cu putina apa calda (mierea nu se fierebe) si apoi ii presaram cu nuca macinata. Dupa preferinte, se insiropeaza mai mult sau mai putin.

In ziua de 9 martie poporul roman sarbatoreste Mosii, pe cei 40 de mucenici, plecarea babei Dochia, care se preface în stană de piatră, si venirea primaverii. Colaceii in forma de opt se dau de pomana, pentru sufletul mortilor.

De 8 martie

Fetelor, azi avem voie sa ne facem de cap.

Leapsa muzicala

Vine primavara, vine ziua noastra si cred ca ar fi nimerit sa ne facem cate o dedicatie muzicala.
Iata la ce m-am gandit:

- alege o melodie sugestiva si care iti place si trimite-o la 3 posesori de bloguri:
Cel care o primeste trebuie:
- sa trimita un comentariu despre impresia lasata de melodia respectiva;
- sa aleaga o melodie pe placul sau si sa o trimita la alte 3 persoane.

Oriunde ai fi, lasa pentru cateva minute totul deoparte, inchide ochii si asculta!

Am gasit si versurile; autorul lor este anonim. Muzica este a lui Thomas Morley - compozitor englez din epoca elisabetana (a compus si dupa versuri de Shakespeare).
"White as lilies was her face
When she smiled and she beguiled
And I will never find
A love like this again
Lady, as you know
My heart is full of sorrow
For I can"t see a face
Wake up with you tomorrow
Your fair looks inflame my desire
Quenched again with love
If love makes my sweet
Come to the silent grovy shade."

Urarile mele se indreapta catre Ina, Dana si Diana.

(Nu este nici o restrictie, o persoana poate sa primeasca mai multe melodii si sa trimita iarasi altele. Sper sa va placa.)

Retete de post, retete vegetariene - vegetarian recipes

Eu tin postul mai mult ca la catolici. Nu mananc carne, dar mai gatesc cu oua sau lactate, din cand in cand.
Retete interesante de post gasitit pe blogul Natural 100%, unde Maria m-a invitat sa contribui. Voi trimite si eu din retetele mele, dar nu am prea multe.
Daca mai vrea cineva sa faca acest lucru - sa trimita 1-2 retete vegane - pe blog va fi mentionata provenienta retetei si autorul blogului.

A fi intelept (concurs Lifestyle blog)

La primul impuls, prin "intelept" intelegem un batran sfatos, cucernic, care ne da povete si ne indeamna pe calea dreapta. Sau un filosof, o persoana culta, demna,care vorbeste in parabole si citate.
Dar numai batranii sunt intelepti? Sau numai barbatii? Sau numai moralistii? Numai traditionalistii? Numai oamenii foarte inteligenti pot fi intelepti? Numai cei sobri, invatati si cuminti? Este omul modern mai intelept decat cei din vechime? Poate exista intelepciune chiar si in cuvintele unui "nebun"? Si intrebarile pot continua... contrazicand astfel primele afirmatii.
Atunci, cine e adevaratul intelept?
Cred ca fiecare din noi, in anumite situatii.
Si eu ma consider o persoana inteleapta. In primul rand, pentru ca stiu sa fiu toleranta; nu numai eu am dreptate (si drepturi), nu numai opinia si credinta mea conteaza. Este oare cineva singurul detinator al adevarului?
Apoi, in unele circumstante, am fost inteleapta: atunci cand am iertat, dar si atunci cand mi-am cerit iertare; cand am aplanat conflictele; cand am stiut sa ascult; cand am ajutat; cand am tacut; cand, in fata greutatilor, nu m-am revoltat impotriva lui Dumnezeu.
Nu sunt eu atat de buna (si nici lipsita de modestie), caci am fost deseori si egoista, fiind o persoana oarecum introvertita. Dar adevarul e ca niciodata nu am jignit, nu am iscat conflicte, nu am aruncat cu piatra. Destainuirea mea imi aminteste de "spovedania " vechilor egipteni, care luau cu ei, in calatoria spre Lumea de dincolo, un papirus in care era scris tocmai ceea ce nu au facut (Nu am ucis, Nu am oropsit pe altul etc.). Si ei credeau in Judecata de Apoi.
Vorba unui prieten: "Daca nu putem face un bine, macar sa nu facem rau. "
Si atunci, am trai intr-o lume mai buna.
Dar tu voiai, de fapt, o povestire.
Iata una foarte scurta:
"Doctorul mi-o prezenta pe asistenta sa: E o persoana deosebita, care vrea sa colabrati.
Bineinteles, am acceptat. Si astfel, treptat, s-a infiltrat in afacerea mea si, cu perfidie, in viata mea personala. Incepusem sa fiu suspicioasa, dar de fiecare data temerile imi erau spulberate de diversi cunoscuti, care o admirau si o ridicau in slavi (erau sinceri, bietii oameni). Apoi, a inceput dezastrul. S-a intamplat exact invers. De la o vreme, nu era zi sa nu fiu atentionata, discret sau chiar direct, de monstruozitatile inimaginabile pe care le spunea despre mine. Incepuse un razboi al denigrarii ,al calomniilor. Eram siderata si nu intelegeam DE CE? Nu inteleg nici azi. Dar am primit o lectie de viata: nu am fost deloc inteleapta, nu pentru ca am avut incredere (ce ne-am face daca nu am mai avea incredere unii in altii?), ci pentru ca m-am lasat condusa de aparente si de vorbe, fara a astepta sa-mi formez propria impresie, bazata pe observatii reale."
Si atunci, concluzionez: Un om intelept nu se va lasa niciodata inselat de aparente si isi va analiza semenii cu rabdare, discretie si profunzime.

Chec cu 2 oua - Cake with 2 eggs

Aceasta reteta foarte simpla poate fi folosita la prepararea unor checuri cu cacao, stafide, nuci, etc. sau a unor prajituri in tava lata - cu fructe uscate, fructe proaspete, branza de vaci etc.
Avem nevoie de 2 oua mari, 200 g ( o cana) cu zahar, 100 ml ulei, 200 ml iaurt, bicarbonat de amoniu (sau de sodiu), o lingurita de otet sau zeama de lamaie, 1/2 lingurita cu sare, esenta de rom sau de alt fel, mirodenii, faina Dobrogea.
Aluatul se face astfel:
cele 2 oua intregi se bat cu zaharul si sarea, sa se dizolve putin zaharul; se adauga treptat laptele, ca sa se dizolve mai bine zaharul, si apoi uleiul, ca la maioneza. Apoi punem si celelalte inrgrediente si faina, astfel ca sa rezulte un aluat de chec de consistenta potrivita. L-am turnat in tava lata de la aragaz unsa cu unt, iar deasupra am presarat migdale feliate si stafide, cirese glasate.
Cu acelasi aluat am facut deseori chec (in tava normala pentru chec), cu cacao, miez de nuca si visine. Este mult mai bun dupa cateva zile.

Sa mai consumam coaja citricelor?

Informatiile necesare le gasiti aici!

Tarta cu fructe si frisca - Tart with fruit and whipped cream

Pentru blat avem nevoie de 3 oua mari, 75 g zahar, 60 g faina, zeama de lamaie.
Folosim o forma rotunda si destul de mare de tarta, cu marginea ondulata, pe care o ungem cu ulei si o tapetam cu faina sau cu fulgi de nuca de cocos.
Batem albusurile spuma foarte bine, adaugam zaharul treptat, apoi rom, zeama de lamaie si batem pana se face ca zapada. Punem galbenusurile, faina, si turnam aluatul in forma - dar cu o lopatica il tragem spre margini, ca sa aiba in final o forma putin adancita. Coacem timp de 20-25 de minute, in cuptorul infierbantat dinainte, pana ce blatul se rumeneste putin, caci altfel se lasa.
Il rasturnam pe o farfurie mare (nu pe un platou plat), tocmai ca sa stea putin adancit.
Sirop:
Fierbem 100 ml de apa cu 30 g zahar si adugam apoi esenta de rom sau vanilie. Se toarna racorit peste blatul rece - mai bine zis stropim blatul.
Umplutura: gem de caise, 2 linguri de unt, fructe variate, un pahar de frisca, 2 linguri de zahar pudra, un plic de gelatina si 40 ml apa.
Ungem blatul cu un strat subtire de gem de caise (sau de alt fel) amestecat cu unt moale. Untul va izola blatul de umplutura si gelatina nu se va mai infiltra in blat.
Deasupra asezam fructele taiate felii, turnam cu lingura gelatina si zaharul pudra dizolvate cu apa, conform instructiunilor de pe plic.
Ca sa capete fructele un aspect lucios si sa nu se oxideze, trebuie sa le acoperim pe toate cu un strat subtire de gelatina. Pentru aceasta, vom turna gelatina cu o lingura peste fructe, vom lasa sa se inchege, si apoi vom mai turna al doilea strat de gelatina.
Dam la frigider cam o ora si apoi ornam cu raze de frisca.
Varianta aleasa de mine:
Pentru ca frisca imi acoperea fructele si le voiam la vedere, am pus intai frisca pe blat, am dat la rece 2 ore, apoi am pus fructele si gelatina.
Putem folosi fructe proaspete sau din compot.

Leapsa – decoratiuni nedorite

“Ce lucruri (in materie de decoratiuni) nu ai dori sa le ai in casa?” - m-au intrebat Iulia. si Georgiana.
Sunt de acord ca trebuie sa evitam unele decoratiuni enumerate de ea, si anume:
"- florile de plastic
- gresia pusa in alte locuri din apartament decat in baie sau bucatarie (dar in balcon o accept)
- actibildele lipite pe frigider
- jaluzelele verticale sau de orice fel ar fi ele.
- carpetele de perete gen Rapirea din Serai
- tapetul
- animale si pasari impaiate
- sticle, tuburi de spray si alte ambalaje goale si folosite ca ornament.
- unele bibelouri, ornamente (spun unele, pentru ca sunt si unele ornamente pentru mobila care imi plac)
- tablourile de plastic, cele electrice (cu ciripit de pasarele, susur de ape)
- valize, cutii puse pe dulap sau la vedere si nu in locuri pentru depozitare ascunse, debarale sau alte camarute."
In plus, mie nu mi se par de bun gust:
- vitrina cu oglinda incarcata cu servicii si zeci de bibelouri, chiar si cu sticle goale in care au fost bauturi scumpe;
- expunerea pe mobila a unor bibelouri amestecate cu papusi si jucarii de plus;
- mutunachi agatati de lustra;
- camerele aglomerate si foarte colorate, cat si cele reci si prea simpliste, lipsite de "tusa" personala;
- amestecul de stiluri - de exemplu: rustic cu foarte luxos, in aceeasi incapere (linguri de lemn, fier de calcat vechi si portelanuri fine); perne pe canapea (se poarta) din tesaturi populare (din cele rosii sau bej sau din cerga) amestecate cu perne de catifea, baroc (gen goblen) si chiar cu perne in stil oriental (din saten si cu paiete);
- floricele brodate sau crosetate agatate de cheile sau manerele dulapurilor (am amai vazut si din astea....);
- baietelul care face pipi lipit pe usa de la baie;
- covorase, toale si traverse suprapuse, aglomerand camera;
- fructe de plastic;
- musamaua pe masa de bucatarie - subliniez, ca e oribila;
Totodata, resping si unele tendinte moderne care pornesc doar din spiritul de imitatie, pentru a arata ca esti un om cu bani si foarte modern. De aceea, in general, ma ipresioneaza neplacut apartamentele de bloc (si nu numai) care arata ca niste birouri de firma sau cabinete de avocati (si sunt foarte multe). Adica, pereti albi, mobila gri sau neagra, cu metal si sticla, spoturi peste tot, parchet fals, tavane false si nelipsitele jaluzele verticale ( deseori bleu) . Nu se simte caldura unui camin, este strident spiritul de imitatie si in final e vorba tot de prost gust.
Resping, de asemenea, ceea ce este neaparat la moda - pentru ca se demodeaza in cativa ani si trebuie schimbat totul. Mai mult decat atat, am alergie la peretii albi, nu pentru ca nu mi-ar placea sau nu ar fi nimeriti in anumite interioare, dar ...m-am saturat..... toata lumea vrea pereti albi, chiar daca mobila e de cand bunica.
In vara am facut curatenie in apartament (am folosit in antreu si bucatarie, la zugravit, nuaate de roz - nu tipator, ci nuante pale, diluate "de vin rosu" combinate cu alb, faianta e alba cu reflexe gri argintii, gresia avand un model marmorat cu gri si roziu) si toata lumea (inclusiv zugravii si instalatorii si vecinii si toti ......altii) mi-au spus ca gresesc, ca trebuie sa fac totul alb, ca asa au facut ei la toata lumea ( si in tot blocul). De ce trebuie sa fim toti la fel? Apoi, eu iubesc foarte mult culorile, dar am grija sa nu amestec prea multe. Faptul ca imi place rozul si am curaj sa-l folosesc, poate parea mai ciudat. Dar e o culoare optimista si placuta.
La urma urmei, depinde si de gustul fiecaruia.
Sa nu uit, ca nu mi-as pune sub nici o forma
- parchet fals (seamana cu un linoleu si nici nu se compara cu parchetul de lemn frumos lacuit)
-usa metalica de nuanta maro inchis (toata lumea are, vecinii au zis ca e bine mai inchis, ca sa nu se murdareasca...)
- spoturile care te fac sa te simti ca la stomatolog.
Invit pe toti cititorii sa raspunda la aceasta intrebare.

Sufleu de portocale - Orange Souffle

"210 g zahar se freaca cu coaja de portocale si zeama de la 2 portocale, 100 g migdale pisate , 1 ou si patru galbensuri; se adauga 3 albusuri spuma si se coace in cuptor." - din almanah.

Scrumbii sarate umplute - Salted Mackerel - stuffed

"Scrumbiile se lasa in apa 48 de ore, se scot oasele, se prajeste ceapa si patrunjel in untdelemn, se adauga pesmet, laptii faramati si un ou. Se umplu scrumbiile cu aceasta compozitie, se tavalesc prin faina si se prajesc." Almanah 1939

Cat rau ne fac indulcitorii artificiali - How bad are artificial sweeteners

Sucurile light, bomboanele si unele dulciuri pentru slabit contin astfel de indulcitori. Aflati mai mult de aici!

Budinca de orez - Rice Pudding

"1/4 kg de orez se fierbe incet intr'un kg de lapte sarat, se adauga 125 g unt; cand orezul e moale si racit se adauga 125 g de stafide, samburi de caise pisati, 2-3 linguri de zahar, coaja de lamaie rasa, 8 galbenusuri si albusul batut spuma. Se coace la cuptorul masinei in forma de Jena unsa cu unt si presarata cu pesmet si se serveste cu un sos de cirese negre." 1939

Mancare de ciuperci cu svaiter si smantana - mushrooms, cheese and cream

"Se taie in bucati 400 g svaiter gras, se pune intr'o craita la foc potrivit cu un pahar de vin alb. Cand svaiterul s'a topit aruncam ciupercile taiate felii mai groscioare si piper. Amestecam 10 minute apoi adaugam o ceasca de smantana, apoi o lingurita de faina, lasandu-le sa se mai ingroase. Se serveste cu macaroane."(Almanah 1939)

Crema Celeste - Celeste Cream

"Se freaca 5 galbenusuri cu 5 linguri de zahar pudra vanilat, in bain-marie. Cand se ingroasa ca sosul olandez, se bate la rece, se adauga un pahar mic de peltea de zmeura parfumat cu lichior, se umple crema in pahare; se garniseste cu frisca si se pune la ghiata". Mmmm, pare delicios. (Din Almanah 1939)

Prajituri cu unt, fine si aromate - Butter Cakes, fine and aromatic

Cu destul de multa intarziere m-am hotarat sa postez cateva retete (foarte bune) de prajituri pe care le-am facut de sarbatori, dar pe care le voi mai face, cu siguranta, si in cursul anului.
Am gatit, ca toata lumea, destul de multe "bunatati", dar nu am postat retetele, neavand fotografii. Cu chiu cu vai am selectat cate ceva, mai mult din dorinta de a va arata cateva din cele mai reusite prajituri. Au fost chiar foarte bune... Reusita se datoreaza si ingredientelor folosite - am avut un unt gras, 85% grasime, de la Plus ( fabricat cu marca "Plus"), care a fost foarte bun. Am regasit, cumva, gustul prajiturilor pe care le facea mama cand eram copii. Ca faina, am optat pentru Dobrogea - pentru cozonac. Tot cu faina Dobrogea ( pentru cozonac sau 000) fac si painea, care-mi iese totdeauna buna si aspectuoasa.
Imi cer scuze pentru calitatea fotografiilor; sper sa va faceti cat de cat o idee asupra retetelor mele.
Am facut cornulete cu vanilie si nuci, reteta de altfel foarte intalnita; am mancat la mai multe case, dar, lasand deoparte modestia, ale mele au fost de departe cele mai fine. Nu sunt subiectiva, caci dimpotriva, de cele mai multe ori mi se par mai bune bucatele gatite de altii decat cele pe care le fac eu ( si voua vi se-ntampla, nu-i asa?). Dar cornuletele pe care le-am facut eu au fost mai aromate si mai fragede (probabil si datorita untului).
Va mai prezint apoi o prajitura foarte fina - cu blat de unt, gem de caise si glazura de nuca. A fost o nebunie!!!

Nu va speriati: unii sunt pur si simplu NEBUNI dupa dulciuri!

Cornulete vanilate foarte fine - Cookies, very fine, with vanilla

250 g unt gras
100 g zahar pudra
150 g nuci macinate
300 g faina
un praf de sare
vanilie si zahar pentru pudrat
Untul se scoate din timp din frigider si se lasa aproape de o sursa de caldura, ca sa fie la temperatura camerei. Se amesteca cu sarea si zaharul, cu ajutorul unei linguri de lemn. Daca este moale, se freaca foarte usor. Turnam apoi nucile macinate ( daca sunt macinate mai mare, cornuletele ies mult mai bune) si faina. Omogenizam totul si dam la rece vreo 20 de minute.
Modelam cornuletele luand cate o bila de aluat si frecand-o intre palme, astfel incat sa devina lunguiata si subtire la capete. Arcuim in forma de semiluna si le punem in tava, pe hartie de copt. Sunt bune cornuletele bombate la mijloc si subtiri la capete, avand astfel un miez delicios. Fac aceasta precizare pentru ca am avut ocazia sa mananc cornulete foarte plate si subtiri ( numai coaja) si nu erau prea bune. Ce vreti, e chestie de mare.....finete...
Le coacem in cuptorul incalzit dinainte, la foc potrivit. Trebuie sa fie foarte usor rumenite pe fund, iar deasupra sa ramana albe. Dupa ce s-au racorit putin, trecem (cald fiind) fiecare cornulet prin zahar amestecat cu vanilie.
Raman fragde mult timp.

Fursecuri "Zbarciogi" - Cookies 'Morel'

Aceste fursecuri care seamana cu zbarciogii (o ciuperca de primavara) sunt deosebit de aspectuoase. Am vazut ca le-a facut si Amalia, dar ea le-a numit "ghinde" si erau putin diferite ca forma.

Cookies 'Morel'

Aluatul se face din 250 g unt frecat cu 250 g zahar si putina sare: se adauga 2 oua, bicarbonat de amoniu, o lingura de otet si faina cat sa iasa un aluat ca de tarta ( aluatul sa fie totusi moale, si apoi sa se dea la rece, sa se intareasca).

Modelam fursecurile luand o bila de aluat, dandu-i o forma lunguiata foarte subtire la un capat, si presand apoi cu furculita capatul lasat mai gros. Va avea o forma de frunza. Le fac ascutite la un capat pentru ca astfel le pot aseza pe platou in cercuri suprapuse si asa stau foarte bine. Se pun distantate la copt, caci cresc. Atentie sa nu se arda, sa nu fie rumenite decat pe fund.
De obicei fac acesti biscuiti din timp, cu cateva zile inainte de eveniment. Oricum, trebuie umplute macar cu o zi inainte, ca sa se poata inmuia.
In continuare, lipim fursecurile cu gem, cate doua. Eu am folosit gem de caise, gem de zmeura si de prune. E mai distractiv sa vezi ce aroma nimeresti cand mananci un "zbarciog".
Le-am trecut apoi prin glazura de ciocolata amara topita si prin nuca macinata.

Linzer londonez-cu gem si bezea - Linzer London-with jam and meringue

Am facut aceasta reteta dupa revista "Practic in bucatarie" si am avut o surpriza placuta, fiind foarte reusita.

Aluatul se face din 200 g faina, 150 g unt, 100 g zahar pudra, 3 galbenusuri, 1/2 plic praf de copt. Se framanta un aluat care se intinde in tava.
Facand pentru prima data aceasta prajitura, mi-am dat seama ca pentru tava mare de aragaz trebuie dublate cantitatile.
Din aluatul rezultat aici se poate face o prajitura intr-o forma de tarta rotunda. Eu am folosit o tava dreptunghiulara de aragaz (asa numita tava pentru friptura)- cea de aragaz ar fi fost prea mare.
Dam tava cu aluat in cuptorul incalzit si lasam sa se coaca pe jumatate - adica sa fie ferm aluatul deasupra, dar sa nu fie inca rumenit dedesubt.
In acest timp batem albusurile spuma ( 3 albusuri cu 100 g zahar - in reteta erau 200 g de zahar, dar m-am gandit ca iese prea dulce - si 200 g nuca - eu am pus cred ca vreo 250 g nuca - am pus o farfurie plina cu nuca macinata). Adica am mai redus din zahar si am mai adaugat nuca si zic eu ca am facut bine.
Scoatem tava si turnam deasupra un gem fluid - dar nu dulceata, ca e prea subtire. Eu am pus gem de caise. Turnam si bezeaua si dam din nou la cuptor, la foc mic, ca sa nu se arda desupt si sa se intareasca un pic bezeaua.
Am taiat-o in triunghiuri mici. In revista era taiata cu paharul, in forma de semilune.
Reteta nu este o noutate, am mai facut genul acesta de prajituri, dar aceasta a iesit mai buna decat altele.

Carote cu sunca - Carottes with ham

Carotele se innabuse in tingirea in care am pus unt si putina apa, scuturand din cand in cand tingirea. Cand carotele sunt aproape moi, adaugam sunca taiata marunt si patrunjel tocat. " Alamanah 1939"

Budinca de biscuiti - Biscuit pudding

"Intr-o compotiera se pune un strat de piscoturi, apoi un strat de de dulceata, alt strat de pricomigdale faramate, iar piscoturi si dulceata pana se umple forma. Se fierbe vin dulce cu zeama de dulceata si rom, se toarna peste piscoturi sa se umezeasca bine si dupa ce s-a racit se garniseste cu frisca." - din Almanah 1939. Ornam cu fructe sau cu ciocolata.

Ce putem face cu putina ciocolata - What can we do with a little chocolate

 Un platou cu dulciuri variate arata mai apetisant decat unul pe care punem un singur fel de prajituri. Cand nu avem timp sa pregatim mai multe feluri, putem improviza cate ceva. De exemplu, trecand prin ciocolata niste fructe sau biscuiti sau pregatind ceva trufe din ciocolata rasa si ce mai avem la indemana.
-caise:

-biscuiti:

- nuci:

- migdale:

- trufe cu nuca de cocos, unt si lapte praf:

- cosulete din ciocolata alba si neagra:

Cele mai inedite aparate de bucatarie

Spuneti drept, nu v-ar placea sa aveti cateva astfel de "nimicuri" in bucatarie? Macar un robotel pentru piper.
Facalet gradat din silicon
Platou termic - mentine alimentele calde sau reci

Rasnita de piper
Lingura gradata

Pentru crutoane
Un cuptor cu microunde minuscul - doar pentru o cafeluta ( mi-ar placea la birou)
Un simpatic suport pentru cutite
Suport pentru bere - ca sa nu se incalzeasca de la palma
Rotitor pentru prajirea uniforma a carnatilor
Griill "laptop"
- de pe www.coolest-gadgets.com

Orange marmelade - Calatorie culinara

MAREA BRITANIE
Multe din obiceiurile culinare ale englezilor sunt cunoscute in lumea-ntreaga; five o'clock tea cat si precizia si disciplina orelor de masa le apartin intru totul.
Imi amintesc de un film a carui actiune se desfasura in India; un medic localnic care astepta la cina niste englezi era teribil de ingrijorat ca nu le va putea face pe plac si ii judeca destul de aspru (cam asa: englezii nu se multumesc, ca noi, cu mancaruri simple, naturale, cu fructe si dulciuri, lor le trebuie carne - carne - carne - cu multe sosuri, apoi trebuie sa caut scaune si tacamuri ( ei neavand in casa asa ceva). In plus, fiecare mananca mult, foarte mult, fata de un indian.)
Putem spune ca indienii aveau dreptate, dar numai din punctul lor de vedere.
In India, unde e atat de cald iar oamenii traiesc intr-un ritm mai lent, nu e nevoie de hrana calda, consistenta si cu atatea proteine ca in Anglia (in frig si ceturi si ploi).
Apoi, facand o paralela intre englezi si indieni, sunt alte rase si au cu totul alt metabolism. Nu mai spun ca noi, oamenii, suntem ceea ce mancam, dar si ceea ce au mancat stramosii nostri, fiecare popor creandu-si, in timp, un tipar genetic. In contextul vietii moderne, obiceiurile alimentare se pot schimba treptat, in functie de modificarile intervenite in ritmul vietii de zi cu zi.
Si mancarea noastra traditionala romaneasca ( ca la stana...) este incriminata ca fiind prea consistenta. Este, fireste, consistenta doar pentru o persoana care locuieste intr-un oras, merge la serviciu in masina si are o munca oarecum statica. Dar acest tip de alimentatie a fost creat de un popor de ciobani si agricultori, care trebuia sa faca fata unor ierni aspre si unor munci fizice dure. Pentru ei , bulzul, carnea de porc si mancarea cu smantana era tocmai buna.
Cred ca noi, acum, trebuie sa ne modificam obiceiurile alimentare, dar fara a ne indeparta radical de traditie. Nu sunt de acord cu dietele asiatice ( aici voiam sa ajung!), sa adoptam modul de alimentatie chinezesc, de exemplu, care e cu totul strain de noi.
Desigur ca o seara la un restaurant exotic este ceva foarte tentant si placut, ma atrage si pe mine altceva si tocmai de aceea mi-am propus sa scriu aceste calatorii culinare imaginare. Insa cand e vorba de alimetatia noastra de baza, trebuie sa ne axam pe ceea ce avem la noi si ceea ce suntem noi. Este un principiu sustinut de multi terapeuti, medici si nutritionisti.
Celebrul clarvazator Edgar Cayce recomanda, pentru vindecarea multor boli, consumul de fructe si legume autohtone, crescute in pamantul natal ( el insista mult pe puterea de vindecare si regenerare pe care o au fructele de padure, de care tara noastra nu duce lipsa).
Revenind la Anglia, micul dejun englezesc este inspaimantator pentru dieteticieni si nici un medic nu l-ar recomanda. Eu cred ca englezii au nevoie de el, inainte de a iesi in ceata si frig.

SAU:



Puding sau ...
... paine prajita cu tot felul de gemuri

ORANGE MARMELADE
Am facut acest gem de portocale de multe ori, cu ani in urma. Acum am renuntat, pentru ca portocalele care se gaesc la noi in comert ( majoritatea ) sunt injectate cu diversi conservanti si coaja lor nu mai este comestibila. Daca gasiti portocale bio, faceti acest gem si nu va va parea rau.
Reteta am tradus-o, acum vreo 20 de ani, dintr-o carte cu mancare traditionala englezeasca.

Avem nevoie de 1,5 kg de portocale ( preferabil nu din acelea foarte mari, ci ceva mai mici si mai intens colorate), 2 lamai, 3 litri de apa, 3 kg de zahar.
Spalam portocalele si le punem intr-o oala cu apa timp de 20 de ore. Schimbam apa de vreo doua ori ( amareala va iesi din coaja).
Taiem fructele in doua si le stoarcem de suc. Jumatatile stoarse le trecem cu totul prin masina de tocat si le amestecam cu apa. Lasam sa fiarba in clocot, apoi la foc potrivit, timp de 2 ore. Adaugam zaharul si amestecam sa se dizolve. Tinem la foc mare, sa fiarba in clocote, vreun sfert de ora, apoi dam focul mic. Adaugam sucul de portocale si de lamai. Luam spuma si lasam sa fiarba pana la consistenta dorita.
Este un gem fin, bun la micul dejun dar si la clatite si budinci. Tare as vrea sa-l mai fac, dar nu stiu de unde sa iau niste portocale cat de cat bune.
Sau il fac cu portocale din supermarket, numai ca fara coaja (in acest caz, va trebui sa reduc si cantitatea de apa). Deocamdata, nu stiu, ma mai gandesc, daca modific reteta va voi comunica rezultatul.
E atat de frig la noi incat un ceai si a mancarica calda, ca in Anglia, sunt numai bune.

Aluaturi cu untura - Saratele - Dough with lard

Cat de daunatoare este untura?
Untura de porc topita, preparata corect ( fina si alba) este potrivita pentru prepararea unor aluaturi. Cat despre colesterol, pericolul nu este chiar atat de mare daca ne limitam doar la consumul ocazional de carne de porc si in cantitati mici. Iar fursecuri, daca gustam cateva, nu-i mare lucru. Mai daunatoare este margarina. Organismul nostru "recunoaste" produsele animaliere si le digera ( fiind naturale ), pe cand pe cele chimice - nu. In consecinta, acestea din urma raman stocate in organism si ne intoxica.
Important este sa consumam foarte putin si rar produse animaliere si, pe cat posibil, sa fie de la animale hranite natural si - mai ales - fara hormoni.

Saratele si pateuri cu aluat cu untura
Am obtinut un aluat foarte bun si elastic din 300 g branza de vaci dulce, facuta pasta, cu 300 g untura moale (la temperatura camerei sau usor topita). Am omogenizat cat mai bine, am adaugat sare, 3 linguri de otet si o nuca de drojdie. Apoi am pus faina Dobrogea, cat cuprinde, dar sa nu fie aluatul prea tare.
Am lasat aluatul sa se odihneasca jumatate de ora; cand am intins o foaie, am uns-o cu putina untura si am impaturit-o, de cateva ori, pentru ca aluatul sa fie in straturi. Apoi am inceput sa modelez saratelele, unse cu ou si presarate cu mac, susan sau chimen - simple sau rasucite. Din jumatate din aluat am facut pateuri mici, umplute cu cascaval ras mare amestecat cu ou si un picut de faina. Le-am uns si pe acestea si le-am presarat cu chimen.
Unele pateuri le-am facut ca niste placintele mici:

Altele le-am facut dreptunghiulare, rulate, iar aluatul de deasupra l-am crestat tip plasa, ca acesta:
Am vazut pe un site ca exista si o ustensila in acest scop:
Se coc pana se fac aurii-rumenii, la foc potrivit.
Au fost absolut delicioase.

Aluat cu untura ANGELICA - pentru cornulete

 Aluat Angelica

glitter-graphics.com
Facem o foaie din o cana cu smantana, o cana cu untura moale, 3 linguri de otet, sare, praf de copt sau bicarbonat si faina cat cuprinde.
Se imparte in 4 parti. 

Din fiecare se intinde o foaie care se unge usor cu untura, se presara cu un pic de faina si se ruleaza. Se lasa la frigider o ora,
apoi din fiecare rulou se intinde o foaie, cu sucitorul, si se taie in formele dorite, pentru a face cornulete.

Eu le-am facut in forme de stelute: am taiat patrate pe care le-am crestat in cele 4 colturi, am pus umplutura la mijloc si apoi am adus cate un colt, alternativ, spre mijlocul patratului.
Sunt bune cele umplute cu nuca.
Eu le-am facut cu gem de prune amestecat cu nuca si un pic de pesmet, pentru ca gemul era un pic prea moale. Important este ca gemul sa fie ca o marmelada, sa nu fie moale si sa curga, la copt, pe langa cornulete, caci se va arde si vor avea un gust amarui.

Cornuletele se trec calde prin zahar pudra aromatizat cu vanilie. Sunt foarte fragede.
Acest aluat, fiind fara adaos de zahar, poate fi umplut si cu branza, ciuperci, carnaciori, carne. Eu inca nu am incercat si aceasta varianta.

Si craciunitele va spun "La multi ani!"

M-am bucurat, pe perioada sarbatorilor, de mai multe plante inflorite: craciunite, violete de parma, orhidee si ...altele.