Primii hribi din anul acesta

Fiind primii si nu prea multi, i-am gatit simplu, inabusiti in tigaie. Au fost deliciosi si au ajuns pentru trei persoane.
Eu i-am mancat cu mamaliguta si cu usturoi.


Am cules si cativa fragi proaspeti, pe care i-am mancat cu smantana.

Crema de fragi/Strawberry cream

"1/4 kg de fragi dati prin sita se amesteca cu 15 g de gelatina muiata in apa rece si doua limguri de gelatina topita in apa calda (sau in vin rosu). Se amesteca compozitia pana se ingroasa, se adauga 300 g frisca batuta. Dupa ce se raceste crema, se rastoarna si se serveste cu fragi proaspeti." (din " retetele bunicii" - Almanah 1939)

Crema de fragi sau capsune/Strawberry cream

"Se prepara o crema de vanilie fiarta in aburi intr-o forma de savarina cu gaura la mijloc. Dupa ce s-a racit la ghiata se rastoarna, iar mijlocul se umple cu frisca batuta vanilata si indulcita, amestecata cu fragi (capsune)." _ Almanah 1939

Bavareza de capsune/Strawberry cake

"Se amesteca 125 g zahar cu 4 galbenuse, se moaie cu 30 g lapte fierbinte si se tine pe foc pana incepe sa dea in clocot; se adauga 6 foi de gelatina muiate in apa calda, se trec prin sita si se amesteca intr-una pana se raceste; se adauaga 200 g capsuni sdrobite, amestecate cu tot atata frisca; se parfumeaza cu coniac, se pune intr-o forma la ghiata, rasturnand in momentul de a servi." - reteta din Almanah 1939.

Util pentru cine vrea sa slabeasca/Useful for who wants to lose weight

Va recomand un blog in care gasiti informatii diverse pe tema dietelor de slabit si a alimentatiei sanatoase, si anume :
Diete de tot felul

Papanasi umpluti cu cirese/Cherry pies

"Se face un aluat de papanasi din branza de vaci cu sare, zahar, oua, faina si un pic de gris; se pun in fiecare cate trei cirese fara samburi, apoi se fierb in apa sarata clocotita; se scurg, se stropesc cu unt topit si se servesc cu smantana. Ii putem face si prajiti in ulei; dupa ce ii scurgem, ii ornam cu jumatati de cirese si ii pudram." (Almanah 1939)

Sarmale grecesti - Sarma

"Se prepara sarmale obisnuite cu carne si orez, in foi de vita, si se pun in straturi, asezand intre ele orez amestecat cu unt si parmezan. Se toarna deasupra iaurt si se presara bucatele de unt si cuburi de rosii si se coc in cuptor."

Otrava din farfurie ucide lent, dar sigur/CAMPAIGN FOR A NATURAL FOOD (THIS MATERIAL MAY BE Series ANY OTHER SITE OR BLOG)

Am preluat materialul de blogul revistei VIATA.
CAMPANIA PENTRU O ALIMENTATIE NATURALA (ACEST MATERIAL POATE FI PRELUAT DE ORICE ALT BLOG SAU SITE).

" Dupã ani si ani în care alimentele industrializate au fost considerate sigure pentru sãnãtatea omului, crudul adevãr a început sã fie cunoscut: în ultimele decenii, oamenii s-au intoxicat cu fel de fel de substante chimice, fãrã sã stie acest lucru. Nu neapãrat pentru cã ar fi fost un secret... Pur si simplu, nu s-au cunoscut în întregime efectele negative ale unor aditivi alimentari (binecunoscutii acizi, coloranti, intensificatori de arome, conservanti sau E223, E100 si altele). Adevãrul încercãm sã-l aflãm si noi, din dorinta de a vã avertiza, dragi cititori, asupra produselor care vã pot pune în pericol sãnãtatea. Fiindcã dispunem de materiale ample si complexe, vi le vom prezenta în mai multe numere ale revistei, bazându-ne pe informatii emise de foruri competente, nationale si internationale, si pe legislatia în domeniu. Acum am pornit de la comunicãrile retelei ISEKI a universitãtilor europene de stiinte alimentare, cele mai multe cercetãri apartinând Universitãtii Wageningen din Olanda - Departamentul de Inginerie si Securitate Alimentarã.
Statisticile medicale aratã cã, în ultimii ani, numãrul bolilor canceroase a înregistrat o crestere îngrijorãtoare. Starea de sãnãtate a românilor, influentatã, în mare parte, de calitatea alimentatiei, suferã si de pe urma altor rele: lipsa banilor si lipsa informatiei. Tot conform datelor statistice, persoanele cu un nivel de trai ceva mai ridicat preferã alimentele “bune si scumpe”, din supermarket-uri. “Ca în Occident!” Adicã hranã cât mai prelucratã, mai tratatã, mai departe de natural, deseori periculoasã. Nu stiu cum se face cã ne-am însusit mai multe rele din modelul de viatã occidental la care am tânjit atât. Dacã am fi atenti, am realiza cã ei îsi recunosc greselile si cautã sã le îndrepte. Un exemplu este goana dupã alimente bio, întoarcerea la naturã, dupã atâtia ani de derivã. Tot mai multi oameni de stiintã atrag atentia asupra efectelor produse de alimentele care contin substante necompatibile cu organismele vii. Desigur cã la acest dezastru au contribuit si interesele financiare ale multor producãtori. Ei propun un tip de alimentatie bazat pe produse conservate si prelucrate, care este foarte comod si de aceea îsi face noi si noi adepti: “ Ce pericol sã fie, doar mã simt foarte bine.” Se poate, cãci efectele nocive grave nu apar totdeauna imediat, nici dupã o lunã sau un an, ci dupã perioade mari de timp. În privinta asa numitelor E-uri, a alimentatiei tot mai chimizate, ne aflãm în fata celui mai serios semnal de alarmã al comunitãtii medicale internationale. Din pãcate, acesti aditivi sintetici sunt nelipsiti din majoritatea produselor de larg consum, începând de la pâinea cea de toate zilele, continuând cu fãina, produsele de patiserie, dulciurile, conservele, si terminând dezastruos cu preparatele din carne. Se pun chiar si in sare! Spre norocul nostru, acum se stie care aditivi sunt otrãvitori, care sunt acceptabili si care inofensivi (pânã la proba contrarie).

Un om consumã cam 100 de E-uri într-o singurã lunã!
Alimentatia chimizatã, tentantã si comodã, care a invadat occidentul si ne-a fascinat si pe noi, pare a fi un dezastru. Cât îi invidiam pe occidentalii care cumpãrã totul de-a gata si nu mai pierd timpul cu gãtitul! “Nu trebuie nici mãcar sã cureti cartofii, cãci îi cumperi congelati si tãiati pai!” Ce-i drept, produsele congelate nu sunt periculoase, dar sunt hranã seacã, lipsitã de vitamine.
Necazul e cã, fãrã sã ne dãm seama, gustând una si alta, ajungem sã ne intoxicãm. Se considerã cã o persoanã consumã peste o sutã de E-uri în decurs de o lunã.
Dar ce sunt E-urile? Sunt acele substante chimice adãugate în alimente care coloreazã, conservã, aromatizeazã, stabilizeazã aromele, afâneazã produsele, le conferã volum si consistentã. Pentru a le evita sau a consuma cât mai putine, trebuie sã citim cu atentie etichetele produselor pe care le cumpãrãm. Mai trebuie sã le cunoastem, sã stim care sunt periculoase.
Conform Ordinului Ministerului Sãnãtãtii nr. 975/1999, "aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare, în scopul ameliorãrii calitãtii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare". Iar în Codex Alimentarius FAO-WHO sunt definiti ca "orice substantã care nu este consumatã ca aliment în sine si nu este folositã ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivã si care se adaugã intentionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificãri organoleptice) în timpul producerii, procesãrii, preparãrii, tratãrii, împachetãrii, ambalãrii, transportului si stocãrii unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel caracteristicile alimentelor la care se adaugã." Pe piatã existã peste 3.000 de E-uri. La noi, Ministerul Sãnãtãtii admite 200 de aditivi alimentari, clasificati pe grupe, fiecare având un cod compus din litera "E" urmatã de un numãr alcãtuit din 3 sau 4 cifre.

Tipuri de aditivi alimentari 
O parte din E-uri se extrag din vegetale si sunt considerate mai putin periculoase. Altele, nu sunt de origine naturalã si sunt toxice. Între acestea se aflã E153, E161(g), E474, E25.2, E475, E270, E476, E322, E477, E325, E478, E326, E479(b), E327, E481, E422, E482, E430, E483, E431, E491, E432, E492, E433, E493, E434, E494, E435, E495, E436, E570, E470(a), E572, E470(b), E585, E471, E631, E472(a), E635, E472(b), E640, E472(c), E920, E472(d), E472(e), E472(f).
Ne putem feri de toate relele daca citim etichetele produselor pe care le cumparam. Acestea pot constitui un avertisment daca, pe langa E-uri, indica urmatoarele (redam si denumirile in limba engleza, caci nu toate etichetele sunt traduse):

aciz -acids
agenti anti-spumanti - anti-foaming agents
agenti contra aglomerarii/solidificarii - anti-caking agents
agenti de inalbire - bleaching agents
agenti de gelifiere - gelling agents
agenti de glazurare - glazing agents
agenti de spumare - foaming agents
agenti de volum - bluming agents
agenti de stabilizare - firming agents
amelioratori pentru faina - flour improvers
antioxidanti - antioxidants
emulsificatori - emulsifiants
gaze de impachetare - packaging gases
coloranti - colours
solventi - carrier and carrier solvents
conservanti - preservatives
saruri de topire - emulsifiing salts
soluti tampon - buffers
sustante propulsoare - propellants
intesificatori de arome - flavour enhancers
amidon modificat - modified starch
arome - flavours
reglatori ai aciditatiii - acidity regulators
Daca pe un produs pretins eco, bio sau natural apare un astfel de ingredient, inseamna ca e un fals.

Etichete inselatoare
Cum era de asteptat, orientarea consumatorilor spre produsele naturale i-a pus pe ganduri pe producatorii de alimente conservate. Au gasit insa o solutie ingenioasa: daca vrem natural, ne ofera "natural" (ghilimelele sunt edificatoare). Astfel, pe o mare parte din produse au inscris cuvantul "natural", "campion la naturii", "produs vitaminizant", "elixir al sanatatii", " arome identic naturale" si altele. Insa totul nu e decat reclama. Recent, am cumparat mustar "fara conservanti"(scria mare pe eticheta), dar am constatat ca de fapt contine mai multe tipuri de E-uri. Cu toate acestea, eticheta nu mintea. Intr-adevar, produsul nu continea conservanti, dar continea coloranti si alte E-uri (din cele eenumerat einainte). Deci, atentie!
Alta pacaleala:
aromele sintetice care imita perfect aromele naturale au fost denumite "arome identic naturale" , desi sunt 100% sintetice. Aceasta denumire induce in eroare multi cumparatori. Este cazul sucurilor; multa lume se considera in siguranta daca va consuma sucuri fara acid (care sunt si mai scumpe, dar pretul nu este o garantie a calitatii), le considera ca si naturale, desi sunt atat de concentrate in coloranti si arome sintetice.
Sucurile de fructe si bauturile racoritoare sunt, in mare parte, un amestec de sustante chimice, cu mici urme de fructe. Dar eticheta linisteste temerile consumatorilor. E un paradox, ca multe altele: producatorii nu mint, dar consumatorii sunt totusi inselati.

Ce produse toxice consumam
Nu numai E-urile sunt pe lista neagra a toxinelor, dar fiind mai numeroase, ne vom referi la acestea. Cu ceva timp in urma, etichetele unor produse indicau urmatoarele: sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena), produsele tip vegeta contineau glutamati (conservanti alimentari foarte toxici), iar mezelurile nitriti (produc cancer la ficat). Pentru ca intre timp cumparatorii au devenit mai vigilenti, aceste substante au fost botezate cu cate un indicator format din litere si cifre, care nu putea spune prea multe consumatorilor. Astfel, sucurile contin E211, condimentele sintetice contin - E621 si E622, mezelurile - E250.
Acum, parca se intampla exact invers. La noi, in Romania, s-a vorbit mult de E-uri si unele persoane, daca nu vad indicate aceste E-uri pe eticheta, considera ca au gasit un produs relativ bun. De aceea, la eticheta atasata unui salam scrie foarte clar continutul in nitriti.
Alte E-uri sau coloranti au denumiri foarte inspirate: E110 se numeste "sunseet yellow", adica galben apus de soare.
Cu atatea culori si arome, se poate prepara orice fel de suc, asemanator la gust si culoare cu acela natural.

Ne otravim cu buna stiinta 
Cancer, afectiuni vasculare, alergii, obezitate.... Din pacate, lista afectiunilor provocate de inlocuirea hranei naturale cu cea nesanatoasa este mai cuprinzatoare. Cei mai periculosi aditivi sunt cei care provoaca cancer, si anume:
E131 E142 E211 E213
E214 E215 E216 E217 E218 E239 E330
Urmeaza apoi cei care afecteaza vasele de sange: E250 E251 E252 si cei care produc boli de piele: E230 E231 E232 E233.
Altii ataca sistemul nervos - E311 si E312 sau produc afectiuni digestive -
E338 E339 E340 E341 E363 E465 E466 E450 E461 E407.

Cei mai periculosi aditivi alimentari
E123, interzis in SUA si in fostele state sovietice, este considerat cel mai cancerigen aditiv. Este folosit la prepararea unor dulciuri : bomboane, jeleuri, acadele dar si la branza topita, creme de branza.
Mai trebuie sa ne ferim in mod special de E110 - care intra in componenta dulciurilor si a prafurilor de budinca, de E330 - care produce afectiuni ale cavitatii bucale, chiar si tumori, avand actiune cancerigena puternica - se gaseste in aproape toate sucurile din comert.
Tot in dulciuri (mai ales budinci si prafuri pentru prajituri) se poate gasi si E102, alt colorant cu efect cancerigen.
Va imaginati ce se intampla in organismul nostru si mai ales al copiilor, carora li se dau cu atata usurinta sucuri si dulciuri.
Nu pot sa nu ma intreb cat de sanatosi vor fi unii copii crescuti aproape exclusiv ( multi refuza alte alimente) cu astfel de otravuri?
(Diana Boghian, revista "Viata nr.1- serie noua", 2005)

Salau prajit cu sos de usturoi/Fish with garlic sauce

Şalăul este un peşte răpitor de apă dulce sau usor sărată; prefera apele curgatoare domoale, lacurile, apele din porturi, dar adânci. Lungimea sa este intre 40 cm - 1,30 m si poate atinge o greutate de până la 19 kg.

In general, ceea ce gasim noi in piata sunt doar pestii mai mici. La fel ca si n cazul tonului... Din pacate, la noi in tara nu ajung produse de calitate, gasim tot ce e de calitatea a treia si la preturi mult mai mari decat in alte tari.

Din oferta pietei noastre, dintre pesti prefer pastravul si salaul. Imi mai place si merluciu, dar daca e mai marisor.
Salaul este un pic mai scump decat crapul, pe care il cumpara multa lume considerand ca e mai ieftin (la noi crapul costa 16 lei/kg), dar pana la urma pretul este oarecum acelasi. Crapul are capul mare si greu, multe intestine, coada cu multi spinisori. In final, carnea de calitate buna selectata din crap ajunge sa fie destul de scumpa. In plus, salaul are putine osisoare si carnea mai putin grasa si mai dulce.

Curatam pestele si il spalam cu multa apa. Il portionam si il lasam sa se scurga.
Il presaram cu sare si piper.
Pregatim 2 farfurii - una cu lapte dulce si alta cu malai amestecat cu faina alba.
Trecem fiecare felie prin lapte, apoi prin faina, presand un pic ca sa se lipeasca faina de peste. Scuturam surplusul, ca sa nu cada multa faina in uleiul in care vom praji pestele.
Prajim apoi pestele in ulei bine infierbantat si destul de abundent - pestele sa fie cuprins in ulei, ca sa se prajeasca repede.
Nu vom lasa focul foarte viu, caci riscam sa ardem pestele, dar nu il vom praji nici la foc mic, pentru ca in acest caz pestele va trage mult ulei si se va inmuia sau se va zdrobi.
Cand este frumos aurit pe ambele parti, il scoatem pe hartie absorbanta.
Il servim cu mamaliguta si sos de usturoi.

Sos bland de usturoi

(reteta este mai dietetica, iar sosul e mai onctuos)
Curatam o capatana de usturoi ( mai mult decat punem de obicei) si oparim cateii in apa clocotita, timp de aproximativ un minut (atat cat sa iasa un pic din iuteala, dar aroma va ramane). Nu trebuie opariti mult, sa nu se inmoaie cateii.
Usturoiul putin inmuiat prin oparire se va omogeniza mai bine in sos. Il pasam si il frecam energic cu sare, sa fie o pasta ca o crema. Apoi adugama ulei, ca la maioneza, si cate un pic de apa minerala, pentru a-l dilua. Putem pune si apa simpla. Cu apa minerala, sosul e mai voluminos.
Se poate adauga si patrunjel verde. Unii pun otet, dar mie nu-mi place, pentru ca taie toata aroma usturoiului.
Acest sos este mai usor suportat si de catre persoanele care au probleme cu stomacul sau fierea.

Foi cu sos de rosii pentru prajituri/Tomato sauce cake

Cautand retete pentru prajituri cu foi- voiam altceva decat cele pe care le faceam mereu,cu ou, lapte si amoniac - am incercat cateva de pe net si .......... amluat plasa. Ori nu mi-au placut, ori nu le-am facut cum trebuie, dar cred ca sunt scrise si aiurea. De pilda, folosind cu strictete ingredientele prescrise, imi iesea un bobolot mic de aluat, din care daca puteam intinde 2 foi. Apoi, nu-mi plac foile foarte dulci si nici cele prea dense. Oricum, din cele cu miere nu mai fac vreodata, chiar nu le vad rostul, fiind prea dulci.
In cele din urma, am facut niste foi care m-au multumit, modificand putin reteta - in sensul ca am pus si ou.
Le-am facut din:
1 ou, 12 linguri de zahar, un praf de sare, 12 linguri de suc de rosii ( din cel din comert, ceva mai subtire decat sucul de casa), 12 linguri cu ulei, o lingurita rasa de bicarbonat de amoniu, circa 500 g faina.
Am lucrat aluatul si l-am lasat pe masa circa 30 de minute.
Apoi am intins foi subtiri (ies circa 4) care se coc pe dosul tavii. Atentie, sa nu fie maroniii, ci numai usor galben inchis.
Aceste foi se intind frumos si usor, fara a fi lipicioase.
Dupa ce s-au copt, foile devin portocalii.
Pentru contrast, le-am umplut cu crema alba; am vrut sa fac de vanilie, dar in cele din urma m-am razgandit si am pus lamaie, iar una dintre foi am uns-o cu un strat subtire de gem de caise. Mi-a iesit ca un fel de alba ca zapada.
Cred ca merg bine si cu crema de nuci sau de cacao.

Galusti cu gem sau Putisoare a la Vadim Tudor

Sa va spun povestea: intr-o seara urmaream la TV un dialog simpatic intre Corneliu Vadim Tudor si Dan Diaconescu. Referindu-se la candidatura lui Radu Duda, discutia a ajuns la Dan Chisu (fost candidat la mana printesei Margareta). Cu umorul caracteristic, Vadim Tudor l-a caracterizat pe Chisu - ca sa stim sigur despre cine este vorba - drept binecunoscut realizator de emisiuni culinare "care face budinci si putisoare". M-a amuzat teribil, nu pentru ca nu as mai fi auzit aceasta denumire, ci pentru ca nu o credeam cunoscuta in toata tara. Am mai auzit eu de putisoare candva, in copilarie, cred ca pe la bunici, intr-un sat din Moldova.
Iata ca putisoare a mancat si Vadim Tudor, in Oltenia (desi n-am gasit aceasta denumire nici intr-o carte de bucate). Tribunul le-a mai numit "desert de oameni saraci", dar eu le consider chiar un deliciu.
Ei, dupa acest moment amuzant, am ramas cu gandul la aceste galustele si intr-o zi le-am preparat.
Le-am facut de fapt ca si galustele cu prune, numai ca le-am umplut cu gem.

Sunt multe modalitati de a face aluatul, dar eu am fost foarte incantata de acesta:
Ingrediente: 1 kg de cartofi fainosi si bine fierti cu sare, 2 oua, 300 g faina 000.
Cartofii fierti in coaja se curata si cand sunt calduti se trec prin razatoarea mica ( cea pentru lamaie). Cartofii zdrobiti altfel (prin masina de carne sau mixer) ies cumva mai lutosi. Cu cartofi rasi, aluatul iese mai usor, mai fin ( am observat diferenta acum). Ii framantam cu sare, ou si faina. Aluatul va fi usor si moale. Nu am mai pus zahar (cred ca se pot pune 1-2 linguri), caci inmoaie aluatul si-l face clisos. Si nici nu e necesar, ca in final ajung sa fie destul de dulci. Am pus totusi un plic de vanilie.
Apoi se face din aluat un sul din care se taie felii ce vor fi aplatizate. In mijloc punem umplutura din gem de prune (eu am pus si din gem de zmeura........mmmmmmmm......o nebunie......)
Mi-e deja pofta, caci reteta am facut-o mai demult, nu acum.
Facem galustele pe care le fierbem in apa clocotita si usor sarata.
Intr-o tigaie topim jumatate de pachet de unt, mai adaugam vreo 4 linguri cu ulei si cand e incins punem pesmet. Amestecam de vreo 2-3 ori si dam deoparte, sa nu se arda.
Trecem galustele prin pesmetul parfumat cu unt, apoo presaram zahar tos.
Aluneca ca unse pe gat, ca sarmalele infulecate de lupul din "Capra cu trei iezi."

Sufle de telina/Celery Souffle

"Se fierb cateva teline, se trec prin sita, se lasa sa se zvante pe marginea masinei cu o bucata de unt pana devine ca un piure. Se amesteca cu sos alb facut din unt, faina si lapte si 100 g smantana, 2 linguri de bulion, sare si un pic de zahar. Se amesteca bine cu telina, se raceste, se adauga 6 galbenusuri si 6 albusuri spuma; se coace o jumatate de ora la cuptor si se serveste imediat." (Almanah 1939)

Cred ca merge sa condimentam cu putina nucsoara, piper sau busuioc.

Crap la cuptor cu cascaval/Carp baked with cheese

" Se curata un crap, i se fac doua incizii , se pune intr-o tava, se presara cu sare si piper, se adauga ciuperci taiate subtiri, parmezan ras (100 g la 1 kg de peste), bucatele de unt. Se frige la cuptor, in sosul lui si se serveste cu cartofi fierti in aburi trecuti prin unt si patrunjel verde tocat." (Almanah 1939)

Budinca de creier cu clatite

" Se coc foi de clatite neindulcite, se umple fiecare foaie cu creier fert taiat bucatele si amestecat cu sos alb facut din unt, faina si lapte; se aseaza clatitele intr-o forma de sticla Jena. Se toarna sos alb amestecat cu parmezan si se rumeneste la cuptor." (1939)

Friptura de vitel cu legume asortate - Roast veal with assorted vegetables

"O bucata de vitel dela pulpa se impaneaza cu slanina, se baga la cuptor intr-o tava cu 2 linguri de untura, o ceapa intreaga , sare, paprica, boabe de piper. Din cand in cand se stropeste cu zeama ce se scurge din carne. 

Legumele de iarna se taie felii subtiri,  se fierb in apa, se amesteca cu cateva linguri de legume din conserve. Se face un rantas deschis din unt, faina si lapte, se pune legumele in acest sos si se lasa pe foc pana se leaga bine. "

O mancare simpla si aspectuoasa. Cred ca merge si cu carne de vitel.

Prajitura cu cocos, coniac si ciocolata/Cake with coconut, chocolate and cognac

Este o reteta improvizata de mine si care mi-a iesit foarte bine.

Am facut mai intai un pandispan in care am adaugat nuca de cocos.

Fiecare isi poate face pandispanul dupa propria reteta.
Eu l-am preparat din 6 oua, 6 linguri cu zahar, 3 linguri cu apa, 3 linguri cu ulei, 6 linguri cu varf cu faina si o ceasca de nuca de cocos.
Am batut albusul spuma cu putina sare, apoi am adaugat zaharul, l-am mai batut ca sa se dizolve, dupa care am pus treptat galbenusurile, apa, uleiul, faina.

Crema: am facut-o din 2 oua, 150 g zahar, 200 g unt, 50 g cacao, 4 linguri apa. Punem o cratita sau tigaie pe foc, cu apa, caci urmeaza sa facem crema pe baie marina. Intr-o craticioara smaltuita frecam ouale cu zaharul, timp de 2 minute, apoi adaugam apa si cacao; punem craticioara pe baie de aburi, unde o tinem circa 10 minute, amestecand continuu cu lingura de lemn.  Lasam sa se raceasca un pic. 

Cand e calduta adaugam untul, omogenizam bine si lasam crema sa se raceasca.
Rezulta o crema fina si alifioasa.

Revenind la pandispan, dupa ce e rece il stropim cu un paharel de coniac, eventual diluat. Repartizam crema deasupra si o modelam cu furculita. Eu am presarat cacao deasupra, ca sa accentuez gustul amarui.

O putem face si fara nuca de cocos. E o prajitura nu prea dulce (cum imi place mie), cu arome rafinate. Si se face usor.

Clatite micute cu malai - Tiny pancakes with corn flour

Dorind sa dau ceva consistenta clatitelor, sa le fac "mai altfel", am preparat intr-o zi aceste clatitute cu malai, care au iesit foarte gustoase. Pentru ca aluatul a iesit mai gros, nu am mai facut clatite mari, ci mai mici, pe care le-am pus cu lingura in tigaie.

Am preparat un aluat obisnuit de clatite, dintr-un ou mai mare, o cana cu lapte, cateva linguri de faina alba, ca sa iasa exact ca la clatitele clasice. Am adaugat si sare, un pic de bicarbonat de sodiu (putin, caci altfel se simte gustul), o cescuta mica de malai grisat. 
Daca e nevoie, mai subtiati aluatul cu apa minerala sau bere, sau cu apa simpla ori lapte. Compozitia va fi mai groasa decat la clatitele obisnuite(asemanatoare cu pancakes). 
In tigaia incinsa si unsa cu putin ulei asezam cu lingura cate o clatita; le prajim pe ambele parti. Se pot servi simple, pudrate cu zahar vanilat. Eu le-am mancat cu dulceata de zmeura. Sunt usor crocante.

Clatita rosiatica cu parmezan - parmesan red pancakes

Vi s-a-ntamplat ca, din graba sau lene (deh, ne mai incearca cate-o data), sa improvizati repede ceva ce se gateste usor, cu ce gasiti prin casa?
Sunt sigura ca da.
Iata ce am facut intr-o zi si, din greseala, mi-a iesit ceva ... atat de bun!!!!
Din pacate, nu am toate pozele, nu stiu cum de le-am sters. Dar sper sa intelegeti despre ce este vorba.
Asadar, am facut o singura clatita mai groasa (mai fac asa cateodata, cand improvizez cate-o pizza rapida).

Mai intai aprindeti cuptorul aragazului, ca sa fie incins.
Am facut aluatul de clatite dintr-un ou batut, o cesca de suc de rosii, faina (cam o ceasca cu varf) si putina apa minerala. Puteti improviza, dupa gust. Am adaugat putina sare, 1-2 linguri ulei si frunze zdrobite de busuioc.
Am turnat toata compozitia intr-o tigaie incalzita dinainte si unsa cu ulei.
Am ras din abundenta parmezan (cu cascaval, n-ar fi iesit asa de bun) si am bagat repede tigaia la cuptor.
Cand s-a inchegat si s-a topit parmezanul, se infuleca repede, pe loc, pentru ca nu mai e nevoie de sos de rosii deasupra.
De-abia astept sa repet figura.

candy recipes

candy recipes

"Hundreds of Tasty Recipes"

"Hundreds of Tasty Recipes" Book

Mai vrea cineva compot?

Inca mai am din compoturile facute in toamna si trebuie sa le termin, ca vine acusi un nou sezon de fructe proaspete.
Asa ca am desfacut azi un borcan de compot de piersici. Este absolut delicios, iar fructele au ramas tari si parfumate.
La compotul de caise, fructele s-au mai inmuiat, cred ca au fost mai coapte, dar gustul este foarteeee bun.

Chec cu multa cacao - Cake with lots of cocoa

Chec cu multa cacao

O reteta simpla si buna. 
Am folosit 6 oua, 200g zahar, 200 g unt, circa 250 g faina, 3 -4 linguri de cacao, un praf de sare, un varf de cutit de bicarbonat dizolvat cu lamaie sau otet, cateva nuci si cateva visine conservate. 

L-am lucrat rapid, astfel:
am batut la mixer albusurile cu sare, sa fie ca zapada; am adaugat treptat zaharul, esenta de rom, apoi galbenusurile unul cate unul si untul topit.
Foarte usor se presara si faina, amestecand cu atentie,cu lingura, de sus in jos. In jumatate de compozitie se pune cacao (eu am pus in mai multa), am mai adaugat vreo 3 linguri de apa sau lapte. 
In final am amestecat in compozitie miez de nuca taiat cu cutitul.
Cand se toarna straturile de aluat in tava, se pun si visinile (de la aspirina) scurse de zeama si trecute prin faina.

Cum organizam bufetul suedez - How to organize Swedish buffet

Am fost si sunt adepta bufetului suedez. In general, cand am mai multi oaspeti sau cand e sarbatoare, prefer acest tip de masa. Are avantajul ca poti pregati si aseza totul din timp si nu trebuie, ca gazda, sa te transformi in bucatar si chelner si sa nu ai timp sa vorbesti cu oaspetii. Am fost la onomastici sau alt fel de petreceri la care biata gospodina, dupa ce gatise toata ziua, trebuia sa faca naveta intre bucatarie si sufragerie, sa puna farfuriile pentru ciorba, sa le ia, sa aduca raciturile, apoi sarmalele etc. Musafirii o trateaza ca pe o bucatareasa; unul cere sare, unul cere apa, altul nu mai termina din farfurie. Apoi, oaspetii nu vin toti odata. Cand mesenii au ajuns la sarmale (unii vor si mamaliga calda), apar altii pentru care trebuie aduse din nou aperitivele. Dupa vreo 2-3 ore, o vezi pe gazda clatinandu-se pe picioare, in timp ce petrecerea se inteteste.Apoi mai este si alt aspect (eu fiind o feminista): toti ai casei petrec cu musafirii, in timp ce femeia sotie si mamma e absolut absenta de la placerea petrecerii (unele nici macar nu mai mananca), avand atata de trebaluit. Imaginea familiei respective e cea a barbatului vesel si petrecaret si a femeii repudiate la coada cratitei. Eu prefer imaginea unui cuplu armonios. De aceea, cred ca organizand masa tip bufet, poti sa te arati in fata musafirilor eleganta si ca o partenera reala a sotului, nu ca servitoare.
Alt aspect> ca prietena a gazdei, esti tentata sa o ajuti sau uneori ea chiar iti cere ajutorul. Recunosc ca am mai facut si eu cate ceva si, nu stiu de ce, nu m-am simtit bine si mi se parea ceva ... de mahala. Ulterior am citit in Codul manierelor elegante ca este de mare prost gust ca o doamna invitata la o petrecere sa se bage in bucataria gazdei sau sa debaraseze de pe mese!

Cum organizam treaba
Nu este deloc simplu de realizat un bufet suedez reusit. Caci o astfel de masa nu inseamna doar salamuri si branzeturi cu masline, saleuri si dulciuri din comert. De regula, bufetul suedez romanesc daca ne putem exprima asa) cuprinde salamuri si branza, chiftele, salate cu maioneaza - boeuf, de telina, snitele, iar legumele apar doar ca frunze de salata dca ornamentm pe marginea platourilor. In alte parti ale lumii, am vazut ca la astfel de mese se servesc si multe sosuri (dip) cu fel de fel de cruditati taiate sub fooma de baghete ( morcovii si telina nu lipsesc), alaturi de branzeturi si multe fructe. Parca ar fi bine sa combinam cele doua tipuri de mese.

Despre salam
Daca era o raritate pe timpul lui Ceausescu, acum salamul de vara sau chiar cel mai bun e un aliment banal si nu are ce cauta pe o masa festiva, unde trebuie servita mancare mai rafinata. E atat de urat sa vezi la nunti platoul de apertive umplut cu salam. Acesta trebuie inlocuit cu orice preparat din carne, facut la bucatarie - chiftea, snitel, rulada.

Ca sa realizam un bufet impresionant, poate fi usor, daca tinem cont de cateva reguli simple, care inseamna VARIATIE:
- jumatate din produsele expuse vor fi cele proteice ( branza, carne) si jumatate legume si verdeturi; un astfel de bufet va impresiona prin culoare si abundenta
- alimentele proteice vor fi variate (obligatoriu)
carne (fripturi, rulade, preparate)
oua
branzeturi

peste/icre

- vom prepara cateva paste si salate cu care vom umple legume (rosii, ardei, masline, ciuperci) sau prezentate ca salate sau pe paine, in clatite, choux-ri, eclere, tarte, cosulete etc.

- apreciate sunt ouale si ciupercutele umplute, pateurile.

 ORNARE
* pentru a putea prezenta mai bine platourile, incercati sa improvizati pe masa (asezata langa un perete) un postament, sa fie prezentate platourile pe 2 trepte (se vad mai frumos si se servesc mai usor);

* pentru a colora unele dulciuri, aperitive, sosuri, etc. putem apela la coloranti naturali vegetali ca: suc de sfecla rosie, suc de morcovi, suc de fructe de padure proaspat sau conservat, suc proaspat extras din spanac.

* iarna, un tort imbracat in frisca se decoreaza rapid cu cateva crengute de brad de care prindem conuri si globuri de ciocolata maro sau alba.

* platourile cu buseuri sau sandvisuri unse cu pate de ficat sau pasta de masline se orneaza cu firisoare subtiri de unt alb

* un platou cu icre se poate orna cu felii de lamaie, alternand cu rulouri mici de peste marinat (umplute cu gogosar sau castravete murat, de care se gasesc in comert;)

* platurile cu branzeturi se orneaza cu scobitori (tepuse) colorate decorative in care infingem boabe de struguri, masline, feli de castravete proaspat, ridichi

* in platourile cu afumaturi, peste, folosim scobitori in care infingem felii dintate de lamaie, masline, flori taiate din gogosar rosu, alte legume marinate (conopida alba si mov, cuburi de dovlecel marinat, ciuperci);

*inelele suprapuse de ceapa rosie si alba sunt indicate pe platourile cu peste (afumat);

* in mijlocul unui platou cu creveti pane sau chiftelute, asezam o cupa ( o jumatate de rosie mare, de portocala sau lamaie) umpluta cu un sos picant;

*inelele de ceapa mare, alba, facute pane, vor insoti cu succes multe gustari;

Sa nu lipseasca fructele si prajiturele variate:

Zi trista

Fiind o victima a Taxei forfetare si a firmei Rodipet, ieri am suspendat activitatea firmei, pentru o perioada de 3 ani (sau poate mai putin, daca se schimba ceva in tara noastra). Despre toate acestea si procedura de suspendare am scris AICI. M-am gandit ca poate mai este cineva in situatia mea si sa se grabeasca sa suspende activitatea, altfel va avea de platit aceasta taxa.

Semneaza petitia http://www.petitieonline.ro/petitie-p35243045.html

Taxa forfetara - Scapa cine poate/ "Sa plateasca sau sa crape!"/Mai exista prezumtia de nevinovatie?
Avand o firma mica, cu administrator unic, cu profit aproape inexistent, m-am trezit in situatia de a nu avea posibilitatea de a plati statului acele zeci de milioane pentru taxa forfetara.
Cat de absurda este impunerea acestui bir, nu stiu daca intelege toata lumea. Unele cunostinte cu care m-am intalnit (salariati la stat sau pensionari), jubilau de multumire ca o parte din semeniii lor au patit-o. "Sa plateasca sau sa crape!" - mi-a spus cineva, desi nu avea nici o tangenta cu aceasta problema. Pur si simplu, e vorba de o mare bucurie, pentru unii, daca moare capra vecinului.
Realitatea este cruda: firme mici, din care omul scotea un salariu mai mare sau mai mic, vor fi inchise, iar numarul somerilor, acum, pe perioada de criza, va creste si mai mult.
Din pacate, si eu a m fost nevoita sa renunt la activitatea mea, pe care o faceam mai mult din pasiune. Editam o revista si de-abia reuseam sa adun banii de tipografie, profitul fiind ca si inexistent. De aceea, nici nu am mai scazut din profit banii cheltuiti cu telefoanele si cu transportul - desi puteam, dar voiam ca in fiecare an sa inchid totusi cu un profit mic. Spuneti-mi daca ati vazut vreo firma care sa nu aiba cheltuieli cu telefoanele si transportul? Nu exista.
Iar acum, considerandu-se ca am declarat profit mic pentru ca, desigur, " fur" (daca exista astfel de suspiciuni, de ce nu controleaza firmele cu profit mic, sa vada unde se duc banii?) si, daca am firma, sunt, ca si ceilalti in situatia mea, "escroaca" (nici nu-mi vine sa scriu acest cuvant)- am fost pedepsita.
NOi, astia mici, suntem adevaratii hoti din Romania.
Nu mai spun cate organe de control (de inabusire a initativei particulare) trebuie sa suporte tot cei mici, care nu scapa fara amenzi date pentru NIMIC.
Asadar, solutia optima, in conditiile date, am considerat ca este suspendarea firmei pe 3 ani - deocamdata. Ce-o mai fi, om vedea; poate trece criza, poate va veni la putere alt guvern si alt presedinte, sa indrepte aberatiile actualilor mafioti. Si pentru suspendare trebuie sa gasesti bani - costa intre 2-300 lei.
Am remarcat pe net ca unii avocati (ei nu vor plati taxa forfetara) si firme specializate isi ofera serviciile de suspendare a firmelor.
NU APELATI LA EI. VETI PIERDE BANI

111 Egg Resipes

111 Egg Resipes

Va recomand o carte: cele 150 de retete care fac fala traditiei transilvanene

Se numeste simplu - Prajiturile ardelenesti - cele 150 de retete care fac fala traditiei transilvanene si este scrisa de Sorina Tibacov.
Pe mine m-a incantat ca am regasit retete pierdute si altele ale unor prajituri pe care le-am mancat si mi-au placut, dar nu mi-au fost impartasite. In plus, retetele sunt culese de la doamne in varsta si preluate din familie - deci sunt vechi de sute de ani ( sau macar de o suta ...).
Iata ce spune autoarea:
"Bogat amestec mai e şi Transilvania! Aproape o Europă în miniatură, căci din Banat pană în Maramureş s-au tot pus laolaltă români, maghiari, saşi, secui, şvabi, sarbi, evrei, ucraineni.Şi au trăit împreună mai paşnic sau mai duşmănos, după cum erau vremurile. Fiecare neam s-a străduit să-şi păstreze limba şi obiceiurile, iar în materie de gastronomie, felurile zise specifice ori naţionale şi-au păstrat cu mandrie identitatea.
În schimb, în ceea ce priveşte prăjiturile, s-a instalat o (dulce!) devălmăşie. Umbland mult după reţete prin case de români, germani sau maghiari, am constatat că nimeni nu mai ştie ce origine au dulciurile şi de la cine a aflat secretele scrise
în carneţel. Îmi şi închipui un fel de conspiraţie a nevestelor, care, în timp ce bărbaţii li se ţineau de polemici naţionaliste, împingeau portiţa din fundul grădinii şi mergeau pe la vecine cu farfuria cu prăjituri, bucuroase să facă schimb de reţete. "

Aici am gasit-o la cel mai mic pret - 12 lei ( in general se vinde cu 20).

Iata si o reteta - Tort cu nuca

Dac-as fi o floare....

Am primit o leapsa de la Diana si doua premii de la Amirabela.

Leapsa primita de la Diana mi-a placut mult. Intr-adevar, intrebarile sunt foarte atractive si cred ca ne ajuta sa ne cunoastem mai bine.
Sa zicem ca eu sunt:

O floare: un trandafir roz
Un anotimp: primavara
O culoare: lila
Un animal: o pisica
Un obiect vestimentar: o palarie din dantela
O piesa de mobilier: un scrin
O piesa muzicala: Da tempeste (din "Iulio Cesare" de G.F. Handel)
Un peisaj: alpin
Un obiect: ceasca de portelan
Un instrument muzical: clavecin
Un copac: brad
Un oras: Londra
Un vers: ar fi mai multe....."Inchisa daca va e lumea, recoboriti-va-ntre roze/Parfumele din mai inalta reinnoite-apoteoze,(....)Vestalelor, daca-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze/E cerul inca plin de stele, si cimpul inca plin de roze." (Macedonski)
Persoana publica: nu stiu...
O persoana apropiata: iubitul meu
O carte: Muntele vrajit
Un fel de mancare: serbet de trandafiri
Un supererou: nu-i de mine....
Un fenomen al naturii: o ploaie de vara
O masina: de epoca
Un fruct: fragi
O parte a corpului: ochi
Un film: La rascruce de vanturi
Continuam cu Mihaela, Cristina K si Nico.

Tort picant

" O paine se taie patrat, apoi in trei foi, care se umplu cu urmatoarele compozitii: 125 g sunca tocata si 100 g unt; a 2-a foaie - sardele frecate cu 100 g unt; a treia - 120 unt frecat cu 100 g parmezan si doua oua fierte tocate. Ungem tortul cu aceasta ultima compozitie, garnisim cu castraveciori, ridichi, rosii, ardei." (Almanah 1939)
Eu faceam asemanator un tort surpiza: in interior puneam umpluturi sarate - putem folosi si umplutura cu pate de ficat, cu pasta de masline. In exterior, il acopeream cu pasta din unt, cascaval si branza de vaci, iar cu posul faceam floricele si presaram albus ras. Parea un tort diplomat si invitatii credeau ca nu le voi servi decat desertul.

Calatorie culinara _ Fish and chips

Calatoream, acum cateva luni, cu gandul, in Marea Britanie si scriam atunci de micul dejun englezesc si de gemul de portocale. Acum, tot cu gandul la insulari, voi prezenta o reteta traditionala englezeasca - fish and chips - Peste si cartofi prajiti. Poate parea o combinatie indigesta, dar totul depinde modul de preparare. Pestele este totdeauna un peste alb, facut pane, astfel mirosul de peste prajit e atenuat. Iar cartofii se fac in friteoza sau in tigaie, astfel ca sa fie crocanti la exterior si pufosi in interior. Este un fel apreciat in Regatul Unit si Irlanda, de unde a fost raspandit si in alte zone locuite de populatie ce provine din insula- cum ar fi America de Nord, Australia, Noua Zeelanda, Canada, Africa de Sud. Candva, si la noi pestele era mancarea saracului. Era ieftin si oricine isi permitea sa-l cumpere.La fel era si in Anglia.Pestele si cartofii erau cele mai ieftine alimente si se gaseau in toate pub-urile si chioscurile, fiind hrana clasei muncitoare. Este mentionat si in romanele lui Dickens. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, acest fel de mancare deveniseb baza alimentatiei pentru toata lumea. Asa inconjurati de ape cum sunt, nu aveau cum sa n-aiba peste.

Cum fac eu cartofii pai:
Tai cartofii in batoane si ii oparesc 5 minute in apa clocotita; ii scurg, ii clatesc rapid cu apa rece  si ii sterg intr-un prosop. Ii prajesc in ulei incins de palmier, intr-o tigaie mai inalta ( sau ceaun), ca sa fie nivelul uleiului ridicat. Focul trebuie sa fie destul de mare. Ii acopar cu capac si am grija sa-i invart de cateva ori. La final, pun sare fina. Cand sunt gata, de culoare aurie - aramie, sa nu fie arsi; se scurg foarte bine de ulei.Astfel facuti, cartofii sunt moi in interior si mai dietetic, caci prin oparire, au tras apa in ei si nu mai absorb acum uleiul. Tot datoritta oparirii, cartofii elibereaza in apa o cantitate de amidon si nu se mai lipesc si tot de aceea seamana la gust cu cartofii noi. Mai adaug ca se prajesc mult mai repede decat cartofii pusi cruzi in tigaie - pe care riscam sa-i ardem sau sa-i scoatem cruzi. Nu in ultimul rand, uleiul de palmier este rezistent la prajire, nu dezvolta acroleina, ca alte tipuri de ulei (substanta care este cancerigena).
Cum facem pestele: Folosim file decongelat de merluciu, cod sau alt fel de peste. Il stergem de apa, taiem in batoane potrivite, il saram si piperam si il trecem prin faina alba. Pane-ul nu se face asa cum stim, cu ou, ci cu bere. Facem un aluat ca de clatite dintr-o cana de bere, sare, piper, boia de ardei si cateva linguri de faina. Trecem fileurile de peste prin acest aluat, avand grija sa adere bine la peste si il prajim in baie de ulei, pe o parte si alta. Se face repede, in 10 minute. Il scoatem pe hartie absorbanta. Le servim alaturi de cartofi.  Merge de minune si o cana cu bere.

Si cateva pubs:

 

Multumesc, Ina!

Participand la concursul organizat de Ina (Lifestyle blog) am obtinut o mentiune, care a constat  nu numai in notele si aprecierile  acordate de organizatoare, ci si intr-un premiu concret, dar ...tot de suflet:

 - 1 CD, o  carte - "Cele zeci porunci sub atac" si o revista , toate avand ca tematica omul in fata provocarilor lumii actuale.

Revista primita, Semnele timpului, e plina de informatii valoroase si o recomand tuturor: 

Este o revista de analiză şi opinie creştină ; ultimul număr a aparut sub genericul „Sfârşitul Lumii – mit şi realitate?” si marchează 100 de ani de la apariţia primului număr în România. Apariţia revistei, în ţara noastră, a fost întreruptă doar în perioada comunistă. 

Multumesc pentru toate darurile. Le voi citi (asculta)  cu placere.

Musaca cu piure de cartofi - Moussaka with mashed potatoes

Este mult mai buna (ce buna, delicioasa!)decat musacaua cu cartofi felii, chiar si atunci cand s-a racit.
Etapa I:
 Facem un piure de cartofi, obisnuit - batut cu lapte si unt - atat cat sa ne ajunga pentru 2 starturi de piure (in functie de cantitatea pe care dorim s-p preparam si de marimea formei in care o vom coace). Piureul sa fie mai moale, cu ceva mai mult lapte, pentru a nu deveni prea tare dupa copt. Pentru savoare, adagam nucsoara rasa sau putin turmeric.
Etapa a II-a:
Facem umplutura din carne, pentru care avem nevoie de 500 - 700 g carne tocata(de vita - am pus eu,dar se face si cu porc, pui), 2 cepe, 1 ou, patrunjel verde, o cana sos de rosii, piper, boia de ardei, putina faina, ulei.
Intr-o tigaie calim ceapa, taiata foarte marunt, fara a se ingalbeni; adaugam carnea si o calim vreun sfert de ora, subtiind cu putina apa si suc de rosii; lasam sa se raceasca, punem condimentele, oul, o lingura de faina. Compozitia sa nu fie tare, ca la sarmale, ci sa curga, ca un sos gros pentru spagheti ; ideea e ca la copt se va lega.
Etapa a III-a:
Ansamblarea: Intr-un vas de Jena uns cu ulei punem un strat de piure, turnam la mijloc compozitia de carne si apoi acoperim cu alt strat de piure. Deasupra mai turnam un pahar ( 1/2 suc de rosii, 1/2 apa ) si dam in cuptorul incins, dar la foc potrivit. Cand e legata si aproape coapta, ungem musacaua cu 2 oua batute in care am pus putina boia sau ketcup. Dupa ce o scoatem, o presaram cu cascaval ras. Cand e vara (sau cand avem),inainte de a da musacaua la cuptor o ornam cu cateva felii de rosii si ardei.
E prea ... buna...

O pizza reusita

Este o pizza obsinuita, cu aluat de paine, sos de rosii, cascaval, ardei, rosii , masline, busuioc.
O reteta bine stiuta. Astfel ca voi puncta doar cateva mici sfaturi de retinut atunci cand facem pizza: 
- facem aluatul cu faina de calitate si apa calduta si se lasa la crescut acoperit cu un servet gros, ud si bine stors;
- nu se lasa la crescut in tava, pentru ca va iesi aluatul prea inalt;
- dupa ce l-am intins in tava de copt, inainte de a pune orice ingredient, se unge aluatul cu ulei (de masline, preferabil), pentru a nu se umezi aluatul;
- in unele retete, peste ulei se intinde sos de rosii;
- daca punem rosii proaspete, le vom decoji si le vom scurge de zeama;
- deseori branzeturile se usuca la copt, de aceea este mai indicat sa punem un strat de branza pe care sa-l acoperim cu alte ingrediente, pentur a-l proteja, iar dupa ce scoatem pizza din cuptor sa presara restul de branza rasa si apoi o acoperim cu un servet, pentru a se topi;
- peste stratul de legume se toarna iar un pic de ulei de masline;
- frunzele de busuioc se trec si ele prin ulei, pentru a nu se arde;
- vom pastra marginile pizzei intacte,  fara a le unge cu ulei sau sos, pentru a creste mai inalte si mai pufoase;
- pizza s ecoace in cuptor foarte incins, cam 15-20 de minute;
- daca facem pizza cu creveti, scoici sau alte fructe de mare, acestea se adauga tot spre final, pentru ca altfel devin ca guma;
- pentru o pizza reusita, cu aroma specifica, se recomanda numai uleiul de masline;
- ca branzeturi, putem folosi si cas, proapsat sau sarat;
- nu trebuie sa renuntam la condimente- busuioc, maghiran sau salvie, rozmarin.

Aluatul de pizza
Nu se face atat de elaborat ca cel de paine, caci va iesi pizza foarte crescuta si cu mult aluat. Iata ce recomandari am gasit intr-o carte italiana:
se cerne 350 g faina pe planseta, se face o gropita in care se pun  3 linguri de ulei, sare, un praf de zahar, 200 ml apa calduta. Se amesteca cu varfurile degetelor si cand s-a omogenizat adaugam 25 gdrojdie, dizolvata in putina apa calda. Se framanta si se bate de masa 10 minute; se repeta de cate ori putem, ca aluatul sa nu se mai lipeasca de maini. Se lasa la crescut 25 deminte. Se framanta din nou si se pune in forma.

Briose cu ciocolata - Chocolate muffins

Ingrediente: 1 / 2 cană (120 g) unt topit şi răcit, 135 g zahar, 2 ouă mari,  1 cană (250 ml) lapte gras,  esenta de vanilie, circa 260 g făină, un plic de praf de copt,  sare ( o jumatate de  linguriţă),  o cana cu chipsuri de ciocolata sau ciocolata rasa mare (preferabil amaruie). 

Mai intai incingem cuptorul si pregatim formele - le ungem cu ulei. Amestecam ouale cu zahar,  lapte, vanilie; adaugam untul, faina si praful de copt. Sa iasa un aluat ca de chec. La final omogenizam usor ciocolata. Se coc 20 de minute.  Daca nu avem ciocolata, amestecam o parte din aluat cu cacao. Le putem face si cu stafide.

Apel

A trebuit sa ma mut la alta adresa.
Acum incerc sa refac blogul.
Daca am uitat de trecut pe cineva in lista mea de bloguri, sa nu se supere; il rog sa-mi dea un semn. Stiti ca e o treaba migaloasa.
De asemenea, va rog sa ma treceti in blogurile voastre, ca sa revin si eu in timp scurt la traficul normal. Va multumesc.

Sfintisori -Mucenici - moldovenesti -

Se fac din aluat de semicozonac (reteta este aici) sau de paine.
Am folosit faina Dobrogea pentru cozonac si aluatul a iesit foarte pufos.
Pentru cine tine post, se face un aluat de paine putin indulcit - tot cu faina pentru cozonac - respectandu-se toate fazele, ca sa iasa pufos (se lasa la crescut maiaua, apou aluatul, apoi se framanta cu ulei, iar se lasa la crescut si se mai lasa din nou sa creasca si in tava).
De regula, se face un aluat mai tare si nu se mai lasa la crescut in tava - ca sa fie impletitura frumoasa, dar eu ii prefer mai pufosi si mai crescuti ( adica si mai buni), chiar daca nu arata atat de strans impletiti.
Din aluat impletim colacei in forma de opt, iar dupa ce mai cresc in tava vreun sfert de ora, ii ungem cu ou si ii coacem in cuptor.
Inainte de servire, turnam peste sfant un sirop facut din miere subtiata cu putina apa calda (mierea nu se fierebe) si apoi ii presaram cu nuca macinata. Dupa preferinte, se insiropeaza mai mult sau mai putin.

In ziua de 9 martie poporul roman sarbatoreste Mosii, pe cei 40 de mucenici, plecarea babei Dochia, care se preface în stană de piatră, si venirea primaverii. Colaceii in forma de opt se dau de pomana, pentru sufletul mortilor.