Am făcut o maioneză bine legată, din un gălbenuș fiert, un gălbenuș crud, sare, muștar, ulei.
O țelină potrivită se rade prin răzătoarea fină, se amestecă și cu un măr ras (mai acrișor), sare și zeamă de lamâie. Am amestecat țelina cu maioneza - dacă lasă zeama se stoarce și se scurge zeama.
Potrivim gustul cu sare, lămâie apoi adăugăm și 4 ouă tari tocate mai mare. Ornăm cu măsline, gogoșar, albuș ras. Este un aperitiv apreciat și care se face rapid.
Se pare că toată lumea a făcut găluște cu prune, și nici eu nu am stat deoparte.
Prune dulci, aromate, parfumate cu scorțișoara, combinată cu gustul ușor dulceag al cartofilor și cu pesmetul rumenit în unt............Un deliciu! Să mai scriu rețeta? Eu prefer aluatul cu cartofi. Nu am mai pus zaahăr in aluat, l-am făcut numai cu cartofi, ouă și făină, pentru că am pus zahar și în prune, și deasupra, în pesmet. Apoi, aluatul de cartofi devine cam lipicios când se pune zahăr și îl modelăm mai greu. Cantitățile: 1 kg de cartofi fainosi si bine fierti cu sare, 2 oua, 500 g faina 000 - cantitatea variază, să fie ferm, aluatul nelipicios, dar nu prea tare. Din experiență, am observat că aluatul iese mai pufos, mai aerat, cu cartofii fierți rași prin răzătoarea mică, comparativ cu cei trecuți prin mașina de carne sau mixer. Cât timp fierb cartofii, scoatem sâmburii prunelor și punem în locul lor un pic de zahară tos și praf de scorțișoară. Pesmetul - cam 1-2 căni - se călește într-o tigaie în care am pus 200 g de unt. Ametsecăm mereu, să nu-l ardem, apoi îl dăm deoparte. În acest pesmet adăgăm căteva linguri de zahar tos.
Din aluat formăm două suluri din care tăiem câte o bucata pentru a forma gălușca. Planșeta va fi presărată cu mai multă făină, caci aluatul se lipește ușor. Se ia câte o bucată din aluat, se trece prin făină, se intinde cu făcălețul și la o margine punem o prună întreagă, după care a rulăm, o acoperim cu aluat, iar surplusul il tăiem cu un cuțit. Rotunjim cât mai frumos. Ideeea e să nu punem foarte mult aluat. Le punem la fiert într-o cratiță mai largă, cu apă care clocotește, dar le fierbem la foc mediu. Cu o platetă, controlăm dacă nu cumva s-au lipit de fundul vasului și eventual le dezlipim cu atenție. De regulă, sunt gata când se ridică deasupra, dar eu la mai las încă vreo 5 minute, să nu fie aluatul crud la mijloc. Le scoatem pe o sită și, după ce s-au scurs, le trecem prin pesmet, pe toate părțile. Se pot păstra calde într-un castron acoperit, pus pe o cratiță cu apă clocotită.
De obicei, numai iarna fac cornulețe. Acum însă, am fost într-un fel forțată de împrejurări. Am scos din congelator un pachet cu ficat de porc (credeam eu), dar când s-a dezghețat - surpriză - era umplutură de nucă pentru cozonac. Probabil o pusese mama, când a făcut cozonac ultima dată.
Ei, acum, dacă am dezghețat-o, ce pot să fac cu ea?
- Cornulețe - spune Gil, și-mi aduce repede un pachet de unt. Așa că, Diano dragă, nu mai sta pe gânduri, treci la treabă. Și am făcut aluatul:
1 pachet de unt de 200 g - moale și frecat cu lingura de lemn, în care adăugăm pe rând 5 linguri mari (sau 6, dacă sunt lingurile mai putin adânci) cu apă clocotită, 1-2 linguri cu otet, și putină sare. Omogenizăm și adăugăm faină - circa 500 g. Aluatul să nu fie vârtos, ci mai moale. De regulă, se lasă până a doua zi, dar eu l-am copt în aceeași zi.
Am lăsat aluatul să se odihnească vreo 30 de minute.
Am înpărți aluatul în 4 bucăți.
Din prima bucată am făcut ”cornulețe” tăiate dintr-un sul mai lung, rulat cu umplutură - ca să-mi intre mai multă, din care am tăiat apoi bucăți.
M-am gândit că acest fel de umplutură nu are cum să curgă în tavă, la copt. Și am avut dreptate.
Umplutura a fost făcută din: nucă măcinată, albuș bătut, cacao, zahăr - dar nu mult, ca să iasă în față gustul de nucă și cel amărui de cacao-, puțin unt - toate după gust și după preferințe. Din a doua bucată am făcut ca un fel de ochelari sau cornuri duble. Din a treia, cornulețe clasice. Mai bune au fost cele duble, rulate din sensuri opuse. Le-am copt în cuptorul încins, la foc potrivit - nici mare, nici mic. Se trec prin zahăr pudră și zahărvanilat. Sunt foarte bune și le voi face la iarnă (cred).Miroase atât de frumos în casă a unt, vanilie și nucă prăjită!
Reteta mea preferata de salata de vinete Am cautat o modalitate de a obtine o salata mai alba, care sa nu fie iute. Pentru aceasta, am amestecat vinetele coapte cu miez de paine inmuiat in lapte.
Se coc doua vinete mai marisoare pe flacara de la aragaz sau in cuptor, cum prefera fiecare. Se curata de coaja, apoi se aseaza apoi vinetele pe un fund de lemn, se despica, se pune deasupra alt fund , cu o greutate pe el, pentru a se scurge sucul. Dupa vreo 30 de minute le scoatem, le curatam de urmele de arsura si de seminte, apoi le punem intr-un castron si le lasam sa stea in lapte. Separat, punem tot in lapte o jumatate de franzela alba.
Strecuram vinetele, le tocam, le amestecam cu miez de paine bine stors. Omogenizam, punem sare si un galbenus crud si turnam ulei, cam 200 ml, cate putin, ca la maioneza.
Inainte de a o servi, punem in salata ceapa tocata fin si tinuta un pic in apa, ca sa iasa sucul iute. Ornam dupa plac. Eu am folosit masline, gogosari, rosii cireasa.
Sunt multe rețete, dar cel mai mult îmi place aceasta. Ingrediente pentru 5 persoane: 5 ouă, 50 g de unt, sare, o linguriță de muștar, un ficățel de pasăre prăjit, pătrunjel verde tăiat foarte marunt, piper negru macinat. Pentru ornat: măsline, gogoșari și castraveciori murați, pătrunjel verde, salată verde. Preparare: Fierbem ouăle timp de 10 minute, în apă cu sare, și le punem apoi în apă rece, pentru a le curăța cât mai ușor. După ce le-am decojit, le tăiem in jumătăți și le scoatem gălbenușurile pe care le punem într-un castron. Zdrobim gălbenușurile cu furculița, adăugam sare și piper și apoi le frecăm cu lingura de lemn, adăugând unt moale, muștar, ficatul tocat - după gust, nu punem prea mult, și pătrunjelul tocat. Umplem jumătățile de ou și le decorăm cu măsline negre, gogoșari marinați, castraveciori, pătrunjel verde.
Am vazut si eu indragitul film "Julie si Julia", atat de admirat de blogerite. Recunosc ca m-am simtit neinsemnata....eu sunt departe de talentul - in ale gatitului - celor doua doamne, nici nu ma pot compara. Sa ajungi sa transformi un blog de retete intr-o carte inseamna multa originaliate, munca - ati vazut cate retete sofisticate a gatit Julie doar intr-un an - dar si bani. La noi, ca sa gatesti ca in restaurantele frantuzesti sau oricum, ceva de mare clasa, cu produse rare si deosebite, nu-i la indemina oricui. Asa ca, deocamdata, n-am gatit nimic a la Julia, dar am gasit o reteta pe care am tradus-o si care cred ca ne este si nou accesibila:
Beef Bourguignon Beef Bourguignon este o retea clasica frantuzeasca de friptura cu carnea taiata in cuburi, gatita indelung in vin rosu si supa si servita cu sote de ciuperci si ceapa arpagic.
Ingrediente: 170 g sunca 2 - 3 linguri ulei de masline 1,8 kg de carne de vita taiata in cuburi cu latura de 5 cm, uscate cu servetele de hartie Sare si piper proaspat macinat 2 cesti de ceapa tocata - ceasca de 100 ml 1 ceasca de morcov ras 1 sticla de vin rosu demidulce 2 cesti de supa de vita 1 ceasca de rosii decojite si tocate 1 buchet de verdeturi - 8 fire de patrunjel, o frunza de dafin, o ramura de cimbru, 2 cuisoare, 3 catei de usturoi, 2 boabe de enibahar, puse toate intr-un saculet de tifon
Unt framantat: 3 linguri de faina amestecata ca o pasta cu 2 linguri de unt 24 cepe mici - arpagic supa de pui unt 2 kg de ciupercute champignon, taiate in sferturi
Mod de preparare:
1 Luam mai intai baconul, il punem in apa fierbinte, il lasam sa clocoteasca si sa fiarba circa 8 minute. Strecuram, il uscam cu servetele de hartie.
2 Intr-o tigaie mare,adanca, sotam baconul oparit, pana ce se rumenste, in putin ulei; il punem deoparte si il vom adauga mai tarziu la carne, folosind grasimea ramasa. Rumenim bucatile de carne in ulei de masline sigrasimea de la bacon, punem sare si piper, apoi dam vasul la cuptor incins, acoperit cu capac sau folie. Taiem baconul in bucati mici si il adaugam in cratita. 3 In tigaie rumenim legumele - ceapa tocata, morcovul - si le adaugam la carne. Turnam in tigaie si vinul i apoi il adaugam in cratita, impreuna cu supa - atat cat sa se acopere totul. Punem si tomatele si saculetulcu verdeturi. Acoperim si lasam la cea mai mica temperatura posibila, circa 2 ore. 4 Cat timp se face carnea, preparam ceapa, o oparim in apa clocotita, 1 minut. O trecem prin jet de apa rece, pentru a stopa procesul de fierbere. Taiem mustatile, decojim ceapa apoi sotam in 1-2 linguri de unt, pana ce se face brun deschis. Adaugam supa de pui sau apa, cat sa fie cuprinse cepele pana la jumatate. Adaugam o lingura cu zahar, sare si piper. Acoperim si o gatim 25 minute sau pana ce se patrunde. Ceapa va absorbi toata apa. Daca ramine lichid, excesul se indeparteaza imediat.
5 Preparam ciupercile, adica le sotam in unt si ulei de masline.
6 Cand carnea s=a facut, o scoatem din sos. Sosul il strecuram si il fierbem pana ramin 300 ml. Il dam deoparte, adaugam untul framantat, apoi mai fierbem 2 minute, sa devina onctuos. Punem ceapa si ciupercile, apoi carnea.
Se seveste cu orez, piine sau cartofi natur. Pare complicat.......dar nu prea greu.
Am avut o varietate de ciuperci culese din padure:painisoare, hribi, glabiori, iutari, ciuperca de padure , palaria sarpelui etc. Le-am curatat, le-am spalat si dupa ce sau scurs le-am trecut prin ulei si apoi printr-un amestec de malai, sare, piper. Le-am asezat intr-o tava si le-am pus in cuptorul incins, unde le-am tinut pana cand s-au rumenit putin. Sunt foarte gustoase. Se pot manca ca garnitura sau cu o salata sau cu sos de usturoi.
Se face cu ceapă, gogoșri, ghebe, suc de roșii și ulei. Unii pun morcovi, dar eu nu recomand, pentru că prefer să ”iasă în față” gustul de ciuperci și nu cel de legume.
Se pun cam: 5 kg de ghebe, 3 kg ceapă, 3 kg gogoșari, 500 ml suc de roșii, 1 l ulei.
Dacă avem ghebe micuțe, le lăsăm întregi sau le tocăm un pic pe tocător, pentru a le mai tăia cozile.
Pregătim ingredientele:
gogșarii se coc și se curăță
ghebele se fierb și se strecoară
Se incepe cu prelucrarea cepei - care se toacă și se înăbușă în ulei, acoperită, ca să se aburească și să nu se rumenească. Se poate picura câte un pic de apă. Ca să se înmoaie mai repede, se presară sare.
Cînd e bine înmuiată, adăgăm gogoșarii copți și tocați, ghebele, apoi sos de roșii. Se fierbe, ca să scadă, și se amestecă din când în când. Se adaugă cîțiva câței de usturoi întregi, sare, piper.
Dacă aven ghebe mari, le tocăm, dar punem o sdită cu ochiuri mari la mașină.
Am folosit: 500 g ficăței de pasare 2 cepe o roșie 2 ardei boia dulce de ardei piper sare câțiva catei de usturoi ulei pentru prajit Călim ceapa, apoi punem și ardeii, roșiile. Călim un pic ficățeii, până se albesc pe toate părțile. Amestecăm ficățeii cu legumele, mirodeniile și îi dăm la cuptor. După vreo 20 de minute, nu uitați să puneți și cățeii de usturoi tocați mărunt și frunze de busuioc. Sunt gata după 5 minute. Îi servim cu mămăligă, piure de cartofi sau pâine. Poftă bună!
Din fructe de soc se face dulceață, dar eu am vrut să scap de sâmburi.
Am ales fructele de pe ciorchini, le-am pasat la robot și apoi le-am strecurat printr-o strecurătoare obișnuită, de inox. Nu e greu, pentru că fructele sunt foarte zemoase. Am vrut să obțin mai mult lichid.
Sucul obținut l-am amestecat cu zahătr - la 1 l de suc am pus un kg de zahăr.
Le-am lăsat să stea deoparte vreo 4 ore, apoi l-am pus la fiert, până s-a închegat. Se poate face sirop, dar mie mi-a ieșit peltea, pe care am pus-o în borcane. Am făcut acest preparat pentru a face o cură. Se recomandă 3-4 lingurițe pe zi - ca marmeladă sau ca sirop dizolvat în apă sau ceai.
Efecte terapeutice: Fructele de soc sunt printre cele mai puternice stimulente ale sistemului imunitar. Fructele se aduna în septembrie-octombrie, dar în acest an s-au copt mai repede. Au efect antiviral, antioxidant, ne apără de gripă, răceli și de alte boli, previne cancerul, Mai este indicat în herpes, febră, inflamații, constipații, dureri articulare. Au un ușor efect laxativ, antiinflamator, sunt diuretice, depurative, energizante. Preparatele din fructe de soc vindecă bolille degenerative, prelungind tinereţea. Siropul, ca și pelteaua, se poate folosi și ca sirop de tuse. Câteva linguriție pe zi (2-3) previn răceala și gripa. Fructele socului contin sambunigrina, acid malic, acid tanic, aldehide glicolice, aminoacizi, zaharuri, potasiu, vitamina C si vitamine din complexul B. Fructele necoapte pot da intoxicații, manifestate prin vomă și diaree. Mai bine evităm să mâncăm fructe negătite. Se recomandă numai sucul fiert, niciodată crud. Tinctura din fructe de soc este recomandată în cure de slăbire.
Am făcut și gem de vișine în această vară (care de-acuma a trecut). Dar am avut niște vișine nu prea coapte (așa e când trimți bărbații la piață), astfel că au fost prea acre și foarte apoase. Poate și din cauză că în acea perioadă plouase mult. Am curățat de sâmburi 3 kg de vișine, dar am obținut mai mult zeamă. Le-am amestecat cu 2 kg de zahăr și le-am lăsat să stea deoparte, să se dizolve. Ce-o să-mi iasă mie de aici? - mă gândeam.........Și mi-am amintit că, în copilărie, mama ne făcea gem de vișine și morcovi. Aceasta a fost ideeea salvatoare. Am pregătit cam 1,5 kg de morcovi. Cred că ar fi fost bine să pun 2 kg, dar nu știam exact cum va fi gustul. Am trecut morcovul prin răzătoarea mare. Zahărul din vișine aproape că s-a dizolvat. Le-am pus la fiert. M-am gândit că în cazul în care pun morcovii peste vișine, ca să fiarbă împreună, cu siguranță aceștia se vor întări, de la aciditatea vișinelor, și se vor simți neplăcut în gem. Atunci i-am pus la fiert, cu apă puțină, și am constatat, în final, că am procedat foarte bine. I-am fiert până ce s-au înmuiat și am avut grijă să scadă apa. Am pus morcovii peste vișine și i-am fiert până ce gemul s-a legat.
A ieșit foarte bun, dar e mai mult un fel de dulceață decât gem; cu un gem s-ar putea face cornulețe, cu acesta- nu. E mai siropos. Dar ce buuun! Azi l-am pus peste griș cu lapte. E bun la clătite, cu pâine etc. Nu se simte gustul de morcov deloc, dar aceștia i-au conferit consistență, gust mai dulce și vitamine.