Perișoare din carne cu sos de smântână

Este o mâncare fină, dar și consistentă și, pentru unii, dietetică.

Am folosit carne de porc -pulpa, dar se poate face și cu carne de mânzat sau cu piept de pui.

Carnea se taie cuburi și se trece prin mașina, prin sita fină / am avut cam 500 g.

Făcute după această rețetă, nu ies tari sau clisoase sau cu mult orez (cum am mai mâncat...), ci foarte bune și potrivite ca și consistență.

Aceeași rețetă o folosesc și la ciorba cu perișoare și mărturisesc că am preluat-o demult, dintr-o carte veche, de prin anii 60, pentru maeștrii bucătari. Era mai mare decât un dicționar din acela voluminos, al limbii române, dar nu-mi aparținea mie, ci unei vecine.

Adăugăm 1 ou (sau numai albușul, puțin bătut, așa era rețeta originală, dar eu am pus cu totul, că nu aveam ce să fac cu gălbenușul), o ceapă mică rasă, 2 linguri cu orez, aproape fiert, mărar proaspăt sau uscat, sare și piper, cât și o linguriță cu făină

Cu mâinile umede, facem perișoare rotunde:

Le punem la fiert in apă clocotită, cam 1 litru, dar lăsăm focul mai mic, și le fierbem cam 20 de minute.După primele minute, amestecăm puțin în cratiță, să nu fie lipite pe fundul vasului.
Proba se face pe gustate. Carnea de vită fierbe mai greu.
Dăm cratița deoparte, și facem sosul:
- la 400 g de smîntănă punem o lingură cu vârf cu făină, subțiem cu un pic de zeamă din oală.
Ametecăm și adăugăm smântâna ăn cratiță, peste perișoare.
Mai lăsăm să mai dea un clocot, potrivim de sare, piper și presărăm mărar.
Dacă sosul e prea subțire, mai putem adăuga puțină făină desfăcută in apă rece.

Poftă bună!

Salată marinată pentru iarnă - din varză și legume

Această salată, folosită ca murătură, iese atractivă, fiind divers colorată.

Se face un amestec de varză și unele legume, care se marinează cu oțet.

Etapele:

- se toacă, prin răzătoarea specială, o varză mare;

- se adaugă o conopidă mică, desfăcută în buchețele;

- se trec 1-2 kg de morcovi prin răzătoarea mare;

- se feliază fin 1-2 kg de castraveciori;

- adaugăm și crica 1 kg de gogoșari feliați:

Cantitățile sunt orientative și după gustul fiecăruia.

Pentru aspect și pentru conservare, adăugăm și semințe de muștar.

Amestecăm totul, într-un lighean mare, și adaugăm sare pt. murături - cam 1 lingură rasă la 1 kg de legume. Amestecăm și lăsăm totul deoparte, să lase zeamă.

Mai târziu - sau a doua zi - adaugăm o marinată din oțet și apă, din o parte de oțet la două părți de apă.

O facem cam cu 2 pahare de oțet și 4 de apă, la care adăugăm și 3-4 linguri cu zahăr.

In general, această marinată e suficientă pt. a cuprinde legumele. 

Eu am folosit Picant fix și am procedat astfel:

am pus legumele in borcane, am turnat marinata fierbinte și le-am pus capacele, apoi le-am acoperit cu pături.

Dacă nu avem condiții bune pentru păstrat borcanele cu salată (boxă, beci), putem folosi Pikant fix dulce acrișor de la dr. Oetker, și vom fi siguri că salata nu se va oțeti.

la servire,  scurgem salata și o amestecăm cu puțin ulei.

Chec cu ciuperci

Am avut niște champignoane foarte fragede, din care am mâncat înnăbușite (excelente!) și mă gândeam să mai prepar și altceva din ele.

Am făcut un chec aperitiv, la care am pus și gogoșari și ceapă verde, ca să fie mai colorat.

Baza se face cu:

- 2 pahare de lapte amestecate cu 6 linguri de făină

- in acest sos se adaugă 4 ouă, sare, piper, 1 pahar cu cascaval cuburi

- se adaugă apoi legumele:
ciuperci călite și răcite
cubulețe de gogoșari
ceapă verde crudă
Punem și puțin praf de copt.

-turnăm compoziția in forma de chec captușită cu hârtie.

- se coace circa 40 de minute, se taie rece.
Eu am pus compoziția in 2 tăvi de chec mai mici.
Parcă e mai bun cald, aș zice. Sau mi-a plăcut mai mult, căci se simțea mai tare aroma ciupercilor.

O cină rapidă și mai multe întrebări

Ce-o fi văzând lumea la cartofii prăjiți, nu știu. Eu nu-i găsesc prea buni, decât dacă ești foarte flămând și ai mânca aproape orice, dar fac o excepție pt. cartofii noi: măcar o dată pe sezon mănânc cartofi noi prăjiți, cu usturoi verde.

Am observat ca în special copii și adolescenții sunt înnebuniți după cartofi prăjiți și alte feluri crocante și sărate.

Aseară, având oaspeți de la drum, le-am servit ca fel principal ardei umpluți.

Pe cei doi ”copii”, de aprox. 20 de ani, a trebuit sa-i răsfăț cu cartofi prăjiți și cabanos.

Au fost incântați.

Le plac, de asemenea, foarte mult, pastele.

Eu aș mânca oricând altceva, dac-ar fi să aleg.

Da, așa e, alte generații.

Să mai spun că eu, la vârsta lor, eram mult mai slabă decât ei?

Poftă bună, celor care nu se gândesc la colesterol.

Merluciu la cuptor, cu sos de țelină

Am cumpărat trunchi de merluciu, peștii fiind, după cum se vede, ceva mai mici.
Am presărat peștii pe toate părțile cu sare și piper, apoi i-am pus intr-un vas cu ulei.
Am adăuat din nou ulei, o ceșcuță cu vin, usturoi felii, puțin gogoșar tocat, pătrunjel și cimbru.

Este indicat sa lasăm peștii la marinat măcar o oră, să intre aromele in ei, apoi ii punem in cuptorul incins, acoperiți cu folie.

După 30 de minute, dăm folia deoparte și îi mai lăsăm in cuptor, să scadă sosul.

Pentru a acentua puțin gustul de usturoi, putem presăra și usturoi granulat.

Sosul de țelină:
dăm o bucată de țelină prin răzătoarea mică, o frecăm cu sare și lamâie, cu lingura de lemn, apoi adăugăm iaurt grecesc sau o smântână mai slabă. Punem și câteva frunze verzi de țelină.

Servim cu garnitură din orez și legume, congelate sau proaspete, cum avem.