Tochitura de pui

Daca nu consumati carne de porc (prea des) sau daca vreti sa mancati ceva rapid, gustos si consistent, va recomand un fel de tochitura cu carne de pui. 

O idee foarte bună pentru o masă consistentă, gustoasă şi preparată rapid.
Am avut piept de pui, ficat de pui, cabanos, oua, branza rasa, mamaliga.

Cum o facem:

- taiem pieptul de pui cubulete si il calim in ulei, la foc mic, amestecand mereu.
- punem sare si piper.
- adaugam si carnaciori, feliati.
- intre timp, punem sa fiarba si apa, ca sa facem mamaliga.
-cand pieptul de pui e  gata, punem tot acolo si ficateii.
- separat, pregatim cate 1 ou ochi, pentru fiecare persoana.
- servim cu mamaliguta si branza rasa (cas, cascaval) sau de burduf.
- alaturi punem tochitura, care este foarte buna cu mujdei de usturoi.

Chiftele cu ouă de prepeliţă

Se fac uşor şi sunt aspectuoase.
Preparăm compoziţia preferată de pârjoale.
Eu am făcut-o cu pulpă de porc.
Când formăm chiftelele, punem în mijloc câte 1 ou de prepeliţă fiert.
Sunt mai uşor de făcut decât varianta cu ouă de găină, fiind mai mici.

Salată de ouă cu roşii

Din 6 gălbenuşuri fierte se face o pastă, cu unt, muştar, sare, piper, lămâie; se fac bile. 6 roşii mici se crestează in 4, fără ase separa. Se scurge zeama din ele şi se amestecă cu ulei, oţet, sare, piper, ca să se facă un sos.
In farfurie se pun roşiile cu cîte o bilă in vârf, împrejur se pune albuş tocat, dar şi peşte din conservă, rondele de cartofi fierţi, pătrunjel verde. Se stropeşte cu sos.

Tartine cu unt si sardele

Folosim mărar, ceapă verde, pătrunjel, 2-3 castraveţi cornişon, măsline, sardele, 1 fir de usturoi, 3-4 ouă fiertte tocate, 200 g unt. Se face un amestec, se leagă pe baie de aburi, se pune şi zeamă de lamâie, piper.

Tochitură rapidă

Dacă eşti atât de flămând încât nu te mai gândeşti la dieta sau la silueta şi vrei să papi ceva rapid, gustos şi consistent, poţi să prepari această tochitură rapidă.
Dai fuga la cel mai apropiat magazin sau la frigiderul personal şi cauţi 1 cârnat afumat trandafir sau 2 cârnăciori proaspeţi de porc, 100 g de şunculiţă ţărănească afumată sau altceva asemănător, 1-2 ouă, un calcaval micuţ sau brânză de burudf, şi bineînţeles mălai.
Astea sunt cam pentru o porţie, iar dacă ai mai mulţi amatori, iei cantităţi mai mari.
Odată ajuns în bucătărie, mai întâi pui apa să fiarbă, cu puţină sare, pentru mămăligă. Intre timp, tai bucăţele cârnaţii şi afumătura şi le pui într-o tigaie cu ulei incins, la foc redus, cu capac , să se înmoaie, până cînd se face mămăliga.
Cănd este gata, o răsturnăm şi apoi o punem intr-un castronel umed, pentru a o răsturna peste farfuria în care am presărat caşcaval ras sau brânza de burduf.
Separat, punem pe foc altă tigaie, cu puţin ulei, in care facem ochiurile.
In jurul mămăligii aşezăm carena şi cârnaţii, deasupra punem oul şi presărăm piper şi caşcaval.
Cîrnd s-a mai răcorit un pic şi vedem că brănza s-a topit, putem mânca, fără să mai stăm pe gânduri.

A două rundă de clătite - rulate și asortate, cu dulcețuri variate

Ce să-i faci, tigaia Fissler tot îmi face cu ochiul. Așa că am mai încercat o rețetă, mi-am zis să fac clătite franțuzești - mai  subțiri, fine.
De această dată, cu umplutura clasică - cu dulcețuri. Că tot am mostre noi, făcute anul acesta, din vișine, cireșe amare, trandafiri, căpșune, coacăze, caise. Care de care mai aromată.

Pentru aluat, am căutat un aluat mai pufos, și am recurs la o rețetă din cartea de bucate a Silviei Jurcovan, și anume:

- 4-5 ouă, 1 l lapte, 400 g de făină, un praf de sare, o lingură de rom, 4 linguri cu ulei, coajă de lămâie.
Punem separat într-un vas gălbenușurile, uleiul, romul, sarea, 50 ml de lapte - și se bate totul ca să se amestece.
Apoi se adaugă făina și se amestecă și se freacă până nu mai sunt cocoloașe, adăugând câte puțin lapte.

Punem tot laptele - o parte din lapte poate fi înlocuit cu apă  minerală.
Albușul se bate spumă și apoi se amestecă cu compoziția - cu polonicul - care va deveni spumoasă și mai groasă; romul o va menține spumoasă pînă la sfîrșit și clătitele vor fi foarte fragede.

Aici , in această carte, scrie că albușurile nebătute întăresc clătitele.

Nu se pune zahăr, pentru că se vor lipi. Și nici nu are rost.


Pentru prima clătită care se coace, tigaia se unge cu ulei.
In imagine, vedeți tigaia Fissler:

 Clătitele se coc pe ambele părți, ușor rumene.
Cînd vedem că nu mai e umedă și se  prezintă mici umflături, o întoarcem pe cealaltă parte:

Se păstrează acoperite, într-o cratiță așezată pe un vas cu apă fierbinte.
Sau le umplem, pe măsură ce le coacem, sau.. le mîncăm, pe măsură ce le umplem.
Le umplem cu dulceață de caise,

, de coacăze...

..

Da, da...........vă invit și pe voi. Repede, pînă nu se termină

Astea-s ultimele:

Clătitiada cu tigaia Fissler: clătite cu gem raw

Am primit și eu tigaia Fissler - mulțumesc mult firmei -, am admirat-o și ... am căzut pe gînduri: ce fel de clătite să fac?
Franțuzești, clasice, pancakes, coreene, rusești, brașovene, bănățene? Desert, aperitiv, la cuptor?
Greu de ales.
Până una alta, pentru a testa mai întâi tigaia, ia să facem mai întâi niște clătite clasice, adica după rețeta cea mai comună.
 Și-o să le umplu cu ce se mai găsește prin casă - cel mai la îndemână fiind gemul.
Ce-i drept, cu canicula de-afară, nu prea mă trăgeam la treabă. Însă numai ce sună telefonul și un bun amic, cu care stabilisem o șuetă mai prelungită, căci avem de dezbătut chestiuni arzătoare la ordinea zilei, îmi spune: ”Ajung la tine, dar hai să facem ceva bun. Ce zici de niște clătite? Sunt acum în piată și cumpăr ouă, lapte și ce mai trebuie.”
Bine, bine, gând la gând cu bucurie.
Și am trecut la treabă cu entuziasm, în timp ce amicul meu atacase deja problema crizei mondiale și a grupului Bilderberg. Ei, așa parcă merge treaba mai repede.
Ca niște persoane moderne, informate - după cum ați  observat - am renunțat și la dulceața bunicii și am decis să le umplem cu un gem raw - din căpșune și miere. Deh, fără zahăr, să fim și noi în tendințe.
Și pe măsură ce ne adânceam tot mai mult în teoria conspirației, clătitele dispăreau din farfurie, fără să ne mai dăm seama. Criză teribilă, monșer!

Reteta de clătite

1 l lapte
5-6 ouă
circa 500 g de făină
puțină sare
2 linguri cu ulei
- se poate pune și un plic de zahar vanilat sau esență de rom sau vanilie.

Am amestecat cu mixerul, pînă când a ieșit aluatul potrivit de subțire.

Apoi, am pus tigaia pe foc unsă cu puțin ulei, cum scria la instrucțiuni, dar pe urmă nu am mai folosit ulei.

Tigaia se incinge bine, de aceea ulterior se va ține pe foc mic.
Că ies bune și nu se lipesc, nu mă miră, nici nu mă așteptam la altceva.
Ce am remarcat eu în plus: nefiind nevoie să mai pui ulei, tigaia nu fumegă și nu se face fum în bucătărie și nici prea multă căldură. Din acest motiv, chiar dacă era caniculă, nu mi-a fost greu să fac clătitele.

Gem raw de căpșune
L-am făcut la robot, amestecând căpșunele crude cu miere, după gust.

Se rulează clătitele și se ornează cu frișcă.

Ouă speciale

Se sparg intr-o tingire 6 ouă, printre ele se pun bucăţi de unt şi câte un pic de smântână - s-3 linguri.
Se pune pe foc mic, se itoarnp compoziţia incet cu lingura de lemn, făăr a le bate.Cînd se prind, se toarnă deasupra un sos de ciuperci sau ciuperci călite in unt. Se răstoarnă pe o farfurie incălzită.

Prăjitură din griș și lămâie

Seamănă cu revani, prăjitura grecească sau turcească, numai că eu am făcut-o fără iaurt. Dar e altceva, pentru că am pornit de la rețeta de budincă din griș și lapte, la care am înlocuit siropul din lapte și zahăr cu cel din apă, zahăr și lămâie.
Am folosit:
4 ouă, 200 g zahăr - cam un pahar, apoi un pahar de griș, 4 linguri cu ulei, iar pentru sirop - un pahar apă, cîteva linguri de zahăr, zeama de la 1-2 lămâi.
Se bat albușurile spumă, cu un praf de sare, apoi cu zahărul , ca la bezele. Se adaugă apoi treptat gălbenușurile, uleiul și grișul. Se poate pune și coajă de lamâie. Se toarnă într-un vas de jena sau tavă, unsă cu ulei, și se coace la foc mai mărișor.
Intre timp, se fierbe apa cu zahărul (vreo 3-4 linguri), pentru sirop; nu trebuie să fie foarte legat, căci are prăjitura destul zahăr și ar ieși prea dulce.
Turnăm siropul pente prăjitură, după ce e coaptă. Grișul il va absorbi repede.
Ornăm cu lămâi confiate, care se pot face ușor: se fierb felii de lămâie în sirop gros de zahăr, apoi se scurg într-o sită.
Este bună rece.

Chec acrișor - cu lămâie și stafide

Este un chec delicios și ieftin.
Se face cu cu 4 ouă, 200 g zahăr, 100 ml ulei, 100 ml lapte, 1-2 lămâi - coajă și suc, circa 400 g făină, stafide, sare, praf de copt.
Modul de preparare este foarte obișnuit: se bate ouăle întregi cu zahărul, se adaugă sare, apoi lapte, ulei, lămâia, o parte din făină, praful de copt, restul de făină, stafidele trecute prin făină. Se coace în cuptorul încălzit dinainte.
Când e gata, se pudrează. Eu am turnat o glazură făcută din zahăr pudră frecat cu zeamă de lămâie. A ieșit și mai acrișor, și mai bun.

Brioșe cu cafea

Ingrediente:

2 ouă, 200 g zahăr tos, 100 ml ulei, 100 ml cafea, 100 ml lapte (sau iaurt sau apă minerală), o lingură cu inka sau ness - cine rezistă, 3 linguri cu cacao, făină, esență de rom, praf de copt, câteva nuci sau migdale sfărâmate.Nu uitați să puneți și puțină sare.Se face un aluat ca de chec.

Pastă de ţelină cu maioneză

Este una dintre pastele mele preferate, pentru aperitive. Uneori, o fac amestecată cu piept de pui fiert.

Facem maioneză, după reţeta preferată de fiecare. Adăugăm zeamă de lamâie şi mujdei, desigur, din usturoi, din ce altceva ar putea fi?

Trecem ţelina prin răzătoarea mică şi o amestecăm cu zeamă de lamâie. La fel procedăm şi cu 1-2 mere, care e bine să fie dulci-acrişoare.

Le lăsăm deoparte câteva minute, apoi le stoarcem. Nu e bună prea multă zeamă, căci ar putea ieşi pasta prea moale.

Le amestecăm cu maioneză, potrivim de sare.

Cum spuneam, mai putem obţine o salată de piept de pui sau, pentru mai multă consistenţă, în această pastă punem 1-2 ouă fierte rase.

O aşezăm pe un platou şi o ornăm cu măsline, salată verde şi felii de ou.

Tort cu cremă de zahăr ars

Cred că este la modă acest tort, pentru că am văzut destul de multe reţete pe net. Asta şi pentru că se face uşor şi e foarte bun.

Trebuie doar puţină atenţie, în anumite faze.

Astfel că l-am făcut şi eu, dar ceva mai demult, acum vreo 3 săptămâni, şi acum mă chinui să îmi amintesc exact cantităţile, pentru că ştiu că am mai modificat puţin reţeta. În general, la prăjituri, obişnuiesc să mai reduc din cantitatea de zahăr. Însă nu am redus din zahărul pentru ars, pentru că trebuie să rezulte sirop suficient, pentru a se îmbiba şi blatul.

1. Incepem cu zahărul ars:

În cratiţa în care vom face tortul punem zahărul la ars, circa 15 linguri. Punem mai întâi cratiţa pe foc mic şi când se incinge puţin, punem şi zahărul. Nu da focul prea mare, pentru că va fumega. Amestecăm din când în când, în zonele în care zahărul se topeşte. După ce s-a topit, îl lăsăm să se ardă până ce face bulbuci - în acest moment e suficient de ars pentru a da tortului aroma specifică.
Dăm cratiţa deoparte, căci zahărul ajunge la o temperatură înaltă şi se arde în continuare. După circa 1 minut, rotim cratiţa, astfel ca să fie tapetată şi pe pereţi cu zahăr ars.

2. Facem crema din ou şi lapte:

- am amestecat 6 ouă întregi cu circa 10 linguri de zahăr, apoi adăugăm treptat 1 l de lapte, călduţ. Amestecăm, strecurăm şi apoi turnăm compoziţia peste zahărul ars şi apoi o dăm la cuptor, la foc mediu, circa 30 de minute.

3. Facem pandişpanul:

- după vreo 20 de minute, începem să facem un pandişpan din 4 ouă.

Batem albuşurile spumă, apoi le batem cu 6 linguri de zahăr, adăugăm gălbenuşurile, 3 linguri de ulei şi crica 6 linguri de făină. Nu uitaţi să puneţi şi puţină sare.

Trunăm compoziţia de pandişpan peste crema de zahăr ars şi o dăm din nou la cuptor, circa 20 de minute. Faceţi proba cu scobitoarea, să vedeţi dacă e copt.

Când e gata, scoatem cratiţa din cuptor şi o lăsăsm să se răcească circa o oră.

Apoi o acoperim cu un capac şi o mai lăsăm vreo 3-4 ore, la rece.

Când îl răsturnăm, acoperim cratiţa cu o tavă (farfurie) pentru tort şi îl răsturnăm rapid, dintr-o singură mişcare.

LASĂM TORTUL LA RECE PÂNĂ A DOUA ZI, PENTRU A SE ÎMBIBA PANDIŞPANUL CU SOSUL DE ZAHĂR ARS.

Este bun şi cu frişcă, dar îl prefer mai "light", cu mai puţine calorii.

Luaţi şi voi o felie:

Cine vrea, s-o ia şi pe a doua:

Chec cu vișine

Este rețeta de Chec vulpea sau panetone. Am pus vișine și nucă pisată.