Salau prajit cu sos de usturoi/Fish with garlic sauce

Şalăul este un peşte răpitor de apă dulce sau usor sărată; prefera apele curgatoare domoale, lacurile, apele din porturi, dar adânci. Lungimea sa este intre 40 cm - 1,30 m si poate atinge o greutate de până la 19 kg.

In general, ceea ce gasim noi in piata sunt doar pestii mai mici. La fel ca si n cazul tonului... Din pacate, la noi in tara nu ajung produse de calitate, gasim tot ce e de calitatea a treia si la preturi mult mai mari decat in alte tari.

Din oferta pietei noastre, dintre pesti prefer pastravul si salaul. Imi mai place si merluciu, dar daca e mai marisor.
Salaul este un pic mai scump decat crapul, pe care il cumpara multa lume considerand ca e mai ieftin (la noi crapul costa 16 lei/kg), dar pana la urma pretul este oarecum acelasi. Crapul are capul mare si greu, multe intestine, coada cu multi spinisori. In final, carnea de calitate buna selectata din crap ajunge sa fie destul de scumpa. In plus, salaul are putine osisoare si carnea mai putin grasa si mai dulce.

Curatam pestele si il spalam cu multa apa. Il portionam si il lasam sa se scurga.
Il presaram cu sare si piper.
Pregatim 2 farfurii - una cu lapte dulce si alta cu malai amestecat cu faina alba.
Trecem fiecare felie prin lapte, apoi prin faina, presand un pic ca sa se lipeasca faina de peste. Scuturam surplusul, ca sa nu cada multa faina in uleiul in care vom praji pestele.
Prajim apoi pestele in ulei bine infierbantat si destul de abundent - pestele sa fie cuprins in ulei, ca sa se prajeasca repede.
Nu vom lasa focul foarte viu, caci riscam sa ardem pestele, dar nu il vom praji nici la foc mic, pentru ca in acest caz pestele va trage mult ulei si se va inmuia sau se va zdrobi.
Cand este frumos aurit pe ambele parti, il scoatem pe hartie absorbanta.
Il servim cu mamaliguta si sos de usturoi.

Sos bland de usturoi

(reteta este mai dietetica, iar sosul e mai onctuos)
Curatam o capatana de usturoi ( mai mult decat punem de obicei) si oparim cateii in apa clocotita, timp de aproximativ un minut (atat cat sa iasa un pic din iuteala, dar aroma va ramane). Nu trebuie opariti mult, sa nu se inmoaie cateii.
Usturoiul putin inmuiat prin oparire se va omogeniza mai bine in sos. Il pasam si il frecam energic cu sare, sa fie o pasta ca o crema. Apoi adugama ulei, ca la maioneza, si cate un pic de apa minerala, pentru a-l dilua. Putem pune si apa simpla. Cu apa minerala, sosul e mai voluminos.
Se poate adauga si patrunjel verde. Unii pun otet, dar mie nu-mi place, pentru ca taie toata aroma usturoiului.
Acest sos este mai usor suportat si de catre persoanele care au probleme cu stomacul sau fierea.

Foi cu sos de rosii pentru prajituri/Tomato sauce cake

Cautand retete pentru prajituri cu foi- voiam altceva decat cele pe care le faceam mereu,cu ou, lapte si amoniac - am incercat cateva de pe net si .......... amluat plasa. Ori nu mi-au placut, ori nu le-am facut cum trebuie, dar cred ca sunt scrise si aiurea. De pilda, folosind cu strictete ingredientele prescrise, imi iesea un bobolot mic de aluat, din care daca puteam intinde 2 foi. Apoi, nu-mi plac foile foarte dulci si nici cele prea dense. Oricum, din cele cu miere nu mai fac vreodata, chiar nu le vad rostul, fiind prea dulci.
In cele din urma, am facut niste foi care m-au multumit, modificand putin reteta - in sensul ca am pus si ou.
Le-am facut din:
1 ou, 12 linguri de zahar, un praf de sare, 12 linguri de suc de rosii ( din cel din comert, ceva mai subtire decat sucul de casa), 12 linguri cu ulei, o lingurita rasa de bicarbonat de amoniu, circa 500 g faina.
Am lucrat aluatul si l-am lasat pe masa circa 30 de minute.
Apoi am intins foi subtiri (ies circa 4) care se coc pe dosul tavii. Atentie, sa nu fie maroniii, ci numai usor galben inchis.
Aceste foi se intind frumos si usor, fara a fi lipicioase.
Dupa ce s-au copt, foile devin portocalii.
Pentru contrast, le-am umplut cu crema alba; am vrut sa fac de vanilie, dar in cele din urma m-am razgandit si am pus lamaie, iar una dintre foi am uns-o cu un strat subtire de gem de caise. Mi-a iesit ca un fel de alba ca zapada.
Cred ca merg bine si cu crema de nuci sau de cacao.

Galusti cu gem sau Putisoare a la Vadim Tudor

Sa va spun povestea: intr-o seara urmaream la TV un dialog simpatic intre Corneliu Vadim Tudor si Dan Diaconescu. Referindu-se la candidatura lui Radu Duda, discutia a ajuns la Dan Chisu (fost candidat la mana printesei Margareta). Cu umorul caracteristic, Vadim Tudor l-a caracterizat pe Chisu - ca sa stim sigur despre cine este vorba - drept binecunoscut realizator de emisiuni culinare "care face budinci si putisoare". M-a amuzat teribil, nu pentru ca nu as mai fi auzit aceasta denumire, ci pentru ca nu o credeam cunoscuta in toata tara. Am mai auzit eu de putisoare candva, in copilarie, cred ca pe la bunici, intr-un sat din Moldova.
Iata ca putisoare a mancat si Vadim Tudor, in Oltenia (desi n-am gasit aceasta denumire nici intr-o carte de bucate). Tribunul le-a mai numit "desert de oameni saraci", dar eu le consider chiar un deliciu.
Ei, dupa acest moment amuzant, am ramas cu gandul la aceste galustele si intr-o zi le-am preparat.
Le-am facut de fapt ca si galustele cu prune, numai ca le-am umplut cu gem.

Sunt multe modalitati de a face aluatul, dar eu am fost foarte incantata de acesta:
Ingrediente: 1 kg de cartofi fainosi si bine fierti cu sare, 2 oua, 300 g faina 000.
Cartofii fierti in coaja se curata si cand sunt calduti se trec prin razatoarea mica ( cea pentru lamaie). Cartofii zdrobiti altfel (prin masina de carne sau mixer) ies cumva mai lutosi. Cu cartofi rasi, aluatul iese mai usor, mai fin ( am observat diferenta acum). Ii framantam cu sare, ou si faina. Aluatul va fi usor si moale. Nu am mai pus zahar (cred ca se pot pune 1-2 linguri), caci inmoaie aluatul si-l face clisos. Si nici nu e necesar, ca in final ajung sa fie destul de dulci. Am pus totusi un plic de vanilie.
Apoi se face din aluat un sul din care se taie felii ce vor fi aplatizate. In mijloc punem umplutura din gem de prune (eu am pus si din gem de zmeura........mmmmmmmm......o nebunie......)
Mi-e deja pofta, caci reteta am facut-o mai demult, nu acum.
Facem galustele pe care le fierbem in apa clocotita si usor sarata.
Intr-o tigaie topim jumatate de pachet de unt, mai adaugam vreo 4 linguri cu ulei si cand e incins punem pesmet. Amestecam de vreo 2-3 ori si dam deoparte, sa nu se arda.
Trecem galustele prin pesmetul parfumat cu unt, apoo presaram zahar tos.
Aluneca ca unse pe gat, ca sarmalele infulecate de lupul din "Capra cu trei iezi."

Sufle de telina/Celery Souffle

"Se fierb cateva teline, se trec prin sita, se lasa sa se zvante pe marginea masinei cu o bucata de unt pana devine ca un piure. Se amesteca cu sos alb facut din unt, faina si lapte si 100 g smantana, 2 linguri de bulion, sare si un pic de zahar. Se amesteca bine cu telina, se raceste, se adauga 6 galbenusuri si 6 albusuri spuma; se coace o jumatate de ora la cuptor si se serveste imediat." (Almanah 1939)

Cred ca merge sa condimentam cu putina nucsoara, piper sau busuioc.

Crap la cuptor cu cascaval/Carp baked with cheese

" Se curata un crap, i se fac doua incizii , se pune intr-o tava, se presara cu sare si piper, se adauga ciuperci taiate subtiri, parmezan ras (100 g la 1 kg de peste), bucatele de unt. Se frige la cuptor, in sosul lui si se serveste cu cartofi fierti in aburi trecuti prin unt si patrunjel verde tocat." (Almanah 1939)

Budinca de creier cu clatite

" Se coc foi de clatite neindulcite, se umple fiecare foaie cu creier fert taiat bucatele si amestecat cu sos alb facut din unt, faina si lapte; se aseaza clatitele intr-o forma de sticla Jena. Se toarna sos alb amestecat cu parmezan si se rumeneste la cuptor." (1939)

Friptura de vitel cu legume asortate - Roast veal with assorted vegetables

"O bucata de vitel dela pulpa se impaneaza cu slanina, se baga la cuptor intr-o tava cu 2 linguri de untura, o ceapa intreaga , sare, paprica, boabe de piper. Din cand in cand se stropeste cu zeama ce se scurge din carne. 

Legumele de iarna se taie felii subtiri,  se fierb in apa, se amesteca cu cateva linguri de legume din conserve. Se face un rantas deschis din unt, faina si lapte, se pune legumele in acest sos si se lasa pe foc pana se leaga bine. "

O mancare simpla si aspectuoasa. Cred ca merge si cu carne de vitel.

Prajitura cu cocos, coniac si ciocolata/Cake with coconut, chocolate and cognac

Este o reteta improvizata de mine si care mi-a iesit foarte bine.

Am facut mai intai un pandispan in care am adaugat nuca de cocos.

Fiecare isi poate face pandispanul dupa propria reteta.
Eu l-am preparat din 6 oua, 6 linguri cu zahar, 3 linguri cu apa, 3 linguri cu ulei, 6 linguri cu varf cu faina si o ceasca de nuca de cocos.
Am batut albusul spuma cu putina sare, apoi am adaugat zaharul, l-am mai batut ca sa se dizolve, dupa care am pus treptat galbenusurile, apa, uleiul, faina.

Crema: am facut-o din 2 oua, 150 g zahar, 200 g unt, 50 g cacao, 4 linguri apa. Punem o cratita sau tigaie pe foc, cu apa, caci urmeaza sa facem crema pe baie marina. Intr-o craticioara smaltuita frecam ouale cu zaharul, timp de 2 minute, apoi adaugam apa si cacao; punem craticioara pe baie de aburi, unde o tinem circa 10 minute, amestecand continuu cu lingura de lemn.  Lasam sa se raceasca un pic. 

Cand e calduta adaugam untul, omogenizam bine si lasam crema sa se raceasca.
Rezulta o crema fina si alifioasa.

Revenind la pandispan, dupa ce e rece il stropim cu un paharel de coniac, eventual diluat. Repartizam crema deasupra si o modelam cu furculita. Eu am presarat cacao deasupra, ca sa accentuez gustul amarui.

O putem face si fara nuca de cocos. E o prajitura nu prea dulce (cum imi place mie), cu arome rafinate. Si se face usor.

Clatite micute cu malai - Tiny pancakes with corn flour

Dorind sa dau ceva consistenta clatitelor, sa le fac "mai altfel", am preparat intr-o zi aceste clatitute cu malai, care au iesit foarte gustoase. Pentru ca aluatul a iesit mai gros, nu am mai facut clatite mari, ci mai mici, pe care le-am pus cu lingura in tigaie.

Am preparat un aluat obisnuit de clatite, dintr-un ou mai mare, o cana cu lapte, cateva linguri de faina alba, ca sa iasa exact ca la clatitele clasice. Am adaugat si sare, un pic de bicarbonat de sodiu (putin, caci altfel se simte gustul), o cescuta mica de malai grisat. 
Daca e nevoie, mai subtiati aluatul cu apa minerala sau bere, sau cu apa simpla ori lapte. Compozitia va fi mai groasa decat la clatitele obisnuite(asemanatoare cu pancakes). 
In tigaia incinsa si unsa cu putin ulei asezam cu lingura cate o clatita; le prajim pe ambele parti. Se pot servi simple, pudrate cu zahar vanilat. Eu le-am mancat cu dulceata de zmeura. Sunt usor crocante.

Clatita rosiatica cu parmezan - parmesan red pancakes

Vi s-a-ntamplat ca, din graba sau lene (deh, ne mai incearca cate-o data), sa improvizati repede ceva ce se gateste usor, cu ce gasiti prin casa?
Sunt sigura ca da.
Iata ce am facut intr-o zi si, din greseala, mi-a iesit ceva ... atat de bun!!!!
Din pacate, nu am toate pozele, nu stiu cum de le-am sters. Dar sper sa intelegeti despre ce este vorba.
Asadar, am facut o singura clatita mai groasa (mai fac asa cateodata, cand improvizez cate-o pizza rapida).

Mai intai aprindeti cuptorul aragazului, ca sa fie incins.
Am facut aluatul de clatite dintr-un ou batut, o cesca de suc de rosii, faina (cam o ceasca cu varf) si putina apa minerala. Puteti improviza, dupa gust. Am adaugat putina sare, 1-2 linguri ulei si frunze zdrobite de busuioc.
Am turnat toata compozitia intr-o tigaie incalzita dinainte si unsa cu ulei.
Am ras din abundenta parmezan (cu cascaval, n-ar fi iesit asa de bun) si am bagat repede tigaia la cuptor.
Cand s-a inchegat si s-a topit parmezanul, se infuleca repede, pe loc, pentru ca nu mai e nevoie de sos de rosii deasupra.
De-abia astept sa repet figura.

candy recipes

candy recipes